Într-o Românie guvernată de debandadă, Tudorel Toader merită făcut icoană. Căci toți cei cu probleme penale ar trebui să depună semnături întru sanctificarea sa.
Tudorel, sfântul pușcăriașilor de după gratii și din afara lor, arată că grija primordială este scoaterea condamnaților din închisori cu mult înainte de termen și ocrotirea suspecților din dosare. Numai azi s-a oferit fără să-l întrebe nimeni să transpună în legislație o directivă europeană de respectare a prezumției de nevinovăție prin ordonanță de urgență, deși termenul limită de aplicare a normelor UE e tocmai în primăvara lui 2018.
Într-un stat de drept funcțional, preocuparea principală este protejarea victimei. În statul condus de persoane cu probleme penale, va trebui să punem pedofilul față în față cu victima- spune, în lacrimi, șeful Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei, Radu Gavriș. Oricât de aberant pare, mergând mai departe cu exemplele oferite chiar de judecători și procurori, vom avea femeile violate scriind mărturia în timp ce sunt privite în ochi de agresor, vom avea pensionarii tâlhăriți în casă nevoiți să-și plângă neputința de față cu cei care i-au bătut și le-au furat economiile, iar cei care și-au pierdut casele pe dobânzi povestindu-și traumele în prezența cămătarilor.
Sindicatul Autorității Naționale a Penitenciarelor a comunicat luni cifrele legate de beneficiarii recursului compensatoriu. Mulți au recidivat deja și au reintrat în penitenciare. În spatele fiecărei recidive se află drama unei victime despre care nici Șerban Nicolae, nici Florin Iordache, nici Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu și nici măcar Tudorel (Toader), sfântul pușcăriașilor de după gratii și din afara lor nu vorbește. Nimeni nu suflă nicio vorbă despre drepturile copiilor abuzați sexual, despre femeile violate sau agresate sau despre cetățenii picați victime tâlhăriilor și spargerilor de locuințe.
În cadrul legislativ pe care-l asamblează în cea mai mare grabă aleșii majorității PSD-ALDE, România nu poate decât să devină paradisul infractorilor, unde evazioniștii, corupții și cei care abuzează de putere nu sunt arestați preventiv prin excepție de la lege, iar pedofilii, violatorii, tâlharii și hoții primesc dreptul de a-și intimida victimele atunci când ele depun plângeri. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere nu sunt primite ca probatoriu, iar perchezițiile se fac cu anunț prealabil și înșiruirea exactă a ceea ce e de așteptat să fie găsit la descinderi.
Tot aici, în Paradisul infractorilor, procurorii și judecătorii sunt hărțuiți, presați, mutați dintr-o parte în alta, controlați dacă deranjează infractorii iar șefii lor, numiți pe linie politică de partide, pot închide dosarele. Dacă vreți să aveți o imagine apropiată de ceea ce va fi Justiția în viitor, uitați-vă la Agenția Națională de Integritate, acest câine rămas fără dinți, care nici măcar nu mai poate lătra.
Drumul pe care o ia societatea românească este extrem de grav. Pentru că acolo unde actul de dreptate nu este înfăptuit de puterea judecătorească a statului, se naște dorința naturală a victimelor și familiilor de se răzbuna pe cont propriu. Riscăm să facem mulți pași înapoi, să ne întoarcem câteva secole în urmă, cu oameni care pun mâna pe cuțite și topoare ca să-i pedepsească cu moartea pe violatori, pedofili și rudele lor.
În Paradisul Infractorilor patronat de Tudorel, sfântul pușcăriașilor de după gratii și din afara lor, riscăm revenirea la legi nescrise vechi, crimă pentru crimă. Cum va arăta România în anii care vin dacă oamenii își vor înfăptui singuri dreptatea pentru că cetățenii vor constata că infractorul are mai multe drepturi decât victima?
Tumultosul 2017 îi dă dreptate lui Klaus Iohannis, cel care înainte de alegerile parlamentare din 2016 le cerea românilor să nu voteze candidați cu dosare penale. Cheia întregului an stă sub semnul conflictului de interese, iar societatea- aflată acum pe mâinile celor cu probleme- e gata să inverseze scara de valori.
De la câștigarea alegerilor din decembrie 2016, membrii majorității parlamentare care asigură guvernarea par să respecte la virgulă definiția conflictului de interese și îi ajută pe cei din grupul căruia aparțin.
Președintele Camerei Deputaților este condamnat definitiv cu suspendare într-un dosar legat de frauda electorală la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu și este cercetat în alte dosare. În cel mai recent, este suspectat că a creat, prin afacerile Tel Drum, un grup infracțional organizat, că a fraudat fonduri europene, că a făcut evaziune fiscală, că a spălat bani. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este, la rândul său, cercetat într-un dosar pentru mărturie mincinoasă.
675 de persoane aflate în conflict de interese constatat de Agenția Națională de Integritate și în unele cazuri cu sentințe judecătorești definitive sunt reabilitate prin simpla schimbare a legii în Senat.
Celor care nu cunosc în detaliu ce înseamnă conflictul de interese, iată mai jos fragmente din Ghidul privind Incompatibilitățile și conflictele de interese publicat pe website-ul Agenției Naționale de Integritate:
Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal.
Recomandarea 10/ 2000 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei include o definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici în articolul 13:
- conflictul de interese apare atunci când funcționarul public sau oficialul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate.
- interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau familia sa, pentru rudele sale apropiate sau pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la datorii pe care funcționarul public le are față de persoane enumerate mai sus.
Conform OECD, conflictul de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și dacă e să fie răzbunare, hai să fie răzbunare pe politicieni.
Să te răzbuni pe fraier îți dă tot ție cu bastonul în cap.
Câte sute de ani trebuie să treacă pentru a pricepe că prin pamflet și persiflare se obțin, poate, doar lovituri în derieră?
Faptul că politicienii sunt NIȘTE OAMENI. De foarte slabă calitate, doar oameni, însă.
E foarte ușor să ajungi la ei.