Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Turific, un brand handmade inspirat de pasiunea pentru biciclete care se vinde aproape exclusiv în străinătate. “Oamenii cumpără și povestea unui băiat care face șepci în altelierul lui de la celălalt capăt al lumii.” Republica antreprenorilor

Turific - wide

photo icon Turific

De aproape 10 ani, Bogdan Neagu coase sub brandul Turific, în atelierul lui din București, șepci și alte accesorii pentru pasionații de biciclete. Așa cum este și el. Ideea i-a venit pe când se afla la masterat în Anglia, unde a făcut și prima șapcă din material cumpărat dintr-un magazin second-hand. La început nu știa să coasă la mașină, dar a învățat de pe internet. Nu avea mașină de cusut, dar a împrumutat de la prieteni. Știa însă că vrea să facă ceva care să aibă legătură cu bicicletele și să fie prietenos cu mediul. Astăzi își vinde majoritatea produselor în străinătate, prin intermediul unei platforme specializate pe obiecte handmade și se bucură de “luxul” de a face ceea ce îi place.

Bogdan este designer industrial, absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. A călătorit mult în timpul studenției, dar nu și-a dorit niciodată să rămână în străinătate. Tocmai de aceea, în ultimele luni pe care le-a petrecut în Anglia, unde făcea un masterat, se tot gândea ce ar putea face atunci când se va întoarce în România. 


„Voiam să fac ceva care să aibă legătură cu bicicletele și care să fie prietenos cu mediul. Și am văzut un clip cu un tip american care făcea șepci din materiale second-hand. Și am zis că este o idee pe care merită să o încerc. Dar nu am avut piață, lumea nu înțelegea conceptul”, spune Bogdan.

Dar asta avea să o afle ulterior. Întors în România, a împrumutat o mașină de cusut și a început să exerseze urmărind tutoriale pe internet. Și apoi încă una pentru că prima se strica destul de des. În cele din urmă însă, și-a cumpărat o mașină de cusut second-hand, cu 300 de lei primiți de la tatăl său.

„E foarte fain să înveți să faci lucruri cu mâinile. Cumva, creierul își dă seama ce trebuie făcut. Și când te uiți la alții și vezi că și ei fac la fel, ai satisfacția că ai ajuns singur la același rezultat”, spune Bogdan.

Și ușor, ușor, comenzile au început să vină prin intermediul paginii de Facebook, dar și datorită popularizării brandului în rândul comunității de bicicliști, din care Bogdan face parte, organizând chiar și evenimente pentru susținerea drepturilor acestora și creării de infrastructură.

Iar cu timpul gama de produse s-a lărgit pentru că primea comenzi de tot felul: „nu faci și asta, nu vrei să coși și asta?” Astfel, Bogdan a ajuns să coasă și genți, huse, sacoșe și chiar perne în formă de litere. Și a început să folosească și materiale noi pentru că nu toată lumea înțelegea conceptul lui de a folosi materiale care pot fi reciclate.  

„Afacerea s-a lăbărțat și a trebuit să schimb abordarea”

Dar pentru că unele produse pe care le confecționa înseamna o investiție de timp prea mare, și pentru că de unele dintre ele nu era mulțumit și considera că face un compromis, Bogdan a hotărât să se rezume numai la câteva. „Mi-am spus că dacă vreau să fac bani din asta, trebuie să fac doar ce îmi iese foarte bine. Așa că am plecat de la șepci și tot acolo m-am întors”.

Odată cu reducerea gamei de produse, Bogdan a început să investească și să își facă stocuri astfel încât să își poată onora comenzile. Mai ales acum că peste 90% din vânzări le face în străinătate, prin intermediul platformei esty.com, unde satisfacția clienților și feedback-urile venite din partea acestora sunt esențiale pentru business. Și unde “te taxează un altgoritm, și nu un om, căruia nu poți să îi ceri scuze”.

Bogdan a început să vândă pe această platformă la sfatul unui amic, care la rândul său confecționa produse pe care le comercializa aici. 

15 dolari pe lună. Cea mai bună investiție

Din 2016, Bogdan și-a făcut site pe platforma esty.com, iar prima comandă a venit după o lună. Același amic l-a încurajat să facă un curs de utilizarea a platfomei pentru a-și optimiza site-ul și a-și crește vânzările.

„Eu sunt un băiat mai chibzuit. M-am gândit ceva timp până să îi dau 15 dolari pe lună unui tip care să mă învețe cum să fac lucrurile mai bine. Dar a fost cea mai bună investiție, pentru că în 2-3 luni vânzările s-au triplat, iar trendul de creștere s-a menținut chiar dacă nu la același nivel”, spune Bogdan.

În prezent, produsele lui Bogdan ajung în Canada, Jamaica, Singapore și Emiratele Arabe Unite. Vinde în special șepci de diverse modele și portofele, iar prețurile sunt cuprinse între 16 și 30 de euro, cu 50% mai mari decât în România. În cea mai bună lună, Bogdan a avut încasări de 3.000 de euro.

„În primele luni ale anului, vânzările nu au mers așa de bine. M-am concentrat să măresc numărul de modele și mă așteptam să îmi crească vânzările cu aproximativ 30%. Dar nu a fost așa. Eram cu 20% sub vânzările de anul trecut. Dar începând cu luna aprilie vânzările au crescut cu 10% și nu știu să explic de ce, pentru că oamenii care cumpăra de la mine nu sunt clienți ai mall-urilor. Sunt oameni care cumpără și povestea mea, a unui băiat care face șepci în altelierul lui de la celălalt capăt al lumii”, spune Bogdan.

„În viață nu este vorba doar despre bani”

Bogdan nu se gândește la sine însuși ca la un antreprenor. Pentru că se spune că dacă nu poți să lipsești o săptămână de la business-ul tău, nu te poți numi antreprenor. Or el nu poate. Pentru că nu are angajați și se ocupă de tot ce înseamnă producția și comercializarea produselor Turific. Deși ar prefera să stea toată ziua în atelier și să coasă pentru că asta îl face fericit.

Și mai mult, spune că ceea ce face el este mai degrabă un „moft” decât un business, pe care și l-a permis pentru că a avut siguranță financiară datorită părinților și bunicilor săi.

„Sunt un băiat care își permite luxul de a veni la un atelier. Vin dimineață, îmi pun muzică sau un audiobook și fac ceea ce îmi place. Mâinile mele lucrează, iar mintea se delectează. Sunt fericit și relaxat. Pentru că în viață nu este vorba doar despre bani”, crede Bogdan.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Curaj și capacitatea de a învăta din greșeli.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Capacitatea de a te concentra pe ce poți face ca să răzbești, în loc să te lamentezi că statul nu te ajută prea mult sau că uneori te încurcă.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Da, când am început să dezvolt un alt produs, dar până la urmă m-am întors tot la șepci.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Nu am ajuns încă acolo.

Ce este antreprenorul: Nu mă gândesc la mine ca la un antreprenor. Sunt doar un băiat care își permite luxul de a veni într-un atelier și care se zbate ca să fie liniștit.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 300 de lei (o mașină de cusut second-hand)

Numar de angajati: 1

Timp de recuperare a investiției: N/A

Cifra de afaceri: N/A

Profit: N/A 

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult