Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Turiștii care merg la mare „când nu se face plajă”. Constanța descoperită de o australiancă: „M-a intrebat când s-a încheiat războiul la noi, după ce a văzut clădirile degradate”

Cazinoul din Constanta

Din 2012, Diana Slav le prezintă turiștilor români și străini frumusețea orașului Constanța fără să țină cont de anotimp. Litoralul românesc, de la nord la sud, se transformă odată cu instalarea toamnei cenușii. De parcă totul se oprește și niciun turist român sau străin nu-și mai dorește să vină într-un citybreak la malul mării.

Și totuși, turiști vei întâlni atât în centrul vechi al orașului Constanța, zonă care leagă bătrânele ziduri ale cetății Tomis de zona Cazinoului, dar și în stațiunea Mamaia. Sunt oameni care vin special în această perioadă pentru confortul și prețurile decente la hotelurile de patru și cinci stele care au investit în centre spa.

De câțiva ani, o urmăresc pe Diana Slav cum reușește să promoveze litoralul și orașul la pas cu sute de turiști. Din 2012, ea a adus la malul mării ceea ce în Praga, Roma sau Berlin se întâmpla de câtiva ani lumină: Free Tour. O plimbare gratuită prin punctele de interes ale orașului, dar și o porție zdravănă de istorie presărată cu povești extrem de interesante despre clădiri, străduțe, piețe. Tururile Dianei au cinci stele pe aplicația Tripadvisor, iar cele mai multe comentarii sunt lăsate de străini. Am vrut să aflu de ce aleg românii să plece un weekend la Atena sau la Istanbul în loc să vină la marea noastră cea de o culoare spectaculoasă în timpul toamnei, dar și cum putem transforma destinația Constanța într-o atracție tot timpul anului.

De ce ai ales sa promovezi Constanța și ce așteptări ai avut de la turiști ?

Poate că o să surprindă răspunsul, dar a trebuit să plec din oraș și din țară ca să devin mândră de orașul meu și dornică să îl prezint și altora. Încă din copilărie, am fost pasionată de legende și povești. Iar aici, tot vedeam clădiri care mă impresionau, realizam că sunt clădiri vechi și voiam să le aflu poveștile. Când am început să călătoresc, am aflat de conceptul tururilor pietonale și am încercat să particip ori de câte ori am putut. La un moment dat, am început să înțeleg și organizarea unui astfel de tur. Și cam ce trebuie să ofere el: punct de plecare, punct de încheiere, durată, traseu compact. Așa am realizat că de fapt avem chiar mai multe povești decât multe orașe vizitate de mine, doar că pe ale noastre nu le știe aproape nimeni și cu siguranță nu le prezenta nimeni în mod constant și la o scară minimă sau maximă ușor adaptabilă. Conceptul de walking tours a început încă din anii ‘70 în Europa și de obicei era făcut de studenți, ajungându-se acum la organizații cu program bine aranjat, cu echipă și cu diverse tururi tematice. În cazul meu, am pornit pur și simplu! Am făcut tururile în timpul meu liber, după o slujbă de la 09.00-17.00, ideea dezvoltându-se acum în tururi tematice și tururi dedicate inclusiv localnicilor.

Nu am avut neapărat așteptări, am avut doar ideea! Cum nu făcea nimeni un astfel de tur promovat în online, am decis să încep eu. Nu știam exact nici cum o să fac turul, aveam doar o idee de traseu în cap, nu știam nici cine mă va găsi în prima fază.

Am lansat pagina de facebook în iunie 2013 și am avut prima solicitare de la trei turiste din Polonia, în septembrie 2013. O să țin minte această primă experiență, pentru că ele de fapt veniseră aici la recomandarea uneia dintre ele. Doar ca ea venise în vârf de sezon și a rămas impresionată de viața de noapte din Mamaia. Fiind trecut de jumătatea lui septembrie, s-au trezit că acea viață de noapte nu mai este disponibilă și problema era că nici cluburile din oraș nu-și deschiseseră încă porțile. Plus de asta, centrul vechi era în plin șantier, procesul de restaurare stradal, iar doua dintre ele erau în papuci de plajă, cam greu de plimbat. Așa că ne-am oprit la jumatătea turului la un cocktail și le-am căutat cluburi deschise si ce oferte de cluburi deschise au. Au recunoscut numele unui artist local undeva și aia a fost.

De ce nu este Constanța o destinație și în extra-sezon ?

Pentru că de fiecare dată se promovează ideea de „vino la mare, vino la plajă”. Și atunci automat închizi niște luni bune din an potențialilor doritori. Nu s-a pus accent pe istorie, nu s-a pus accent pe cultură. Nici acum nu stăm bine la aceste capitol, deși potențial și evenimente există.

Ce poti face în extrasezon la Constanța mai ales că există o vorbă care spune așa „marea este frumoasă în orice anotimp”?

Personal, eu chiar iubesc mai mult marea din octombrie până în aprilie. O simt a mea, e doar a mea și nu o mai împart cu nimeni. Iar cei pe care îi mai întâlnesc pe plajă în această perioadă sunt iubitori ca și mine, care respectă discreția fiecăruia, fără să îi invadeze spațiul personal. Marea are o altă frumusețe în extrasezonul de plajă, are alte culori, alte mirosuri, are scoicile acelea mari, frumoase și intregi... pentru că nu le mai calcă mii de oameni în picioare.

Stiu mulți iubitori ai mării de extrasezon care fac acele ieșiri scurte gen one day trip doar ca să salute marea, chiar dacă pentru asta conduc 3 ore dus și 3 ore întors. Și care de obicei o mai unesc și cu o masă pescărească la mal de mare.

Pe lângă asta, am început să avem și noi evenimente care să atragă doritori pe nișa respectivă. Vorbim de concerte, lansări de carte, evenimente la muzee, teatre. De exemplu, teatrul Oleg Danovski are festivalul de muzică deja cu tradiție și îl recomand. Am început să avem tradiție și pentru Tedx Constanța, care doar ce s-a întamplat și știu că a adus ascultatori chiar și din București. Muzeele de istorie și de artă populară au diverse evenimente și expoziții temporare foarte interesante pentru doritori. Teatrul de stat și el vine cu oferte noi de piese, în diverse genuri și stiluri de abordare. Iar nișa cea noua, la care vom reveni mai jos ar fi și destinația sporturilor extreme pe apă, pe timp de iarnă. Și aici văd un potențial extraordinar.

Este Constanța o destinație sau ar trebui să încadrăm orașul de la mare în destinația Dobrogea?

Cu siguranță, da și da.

Da, Constanța este o destinație de sine stătătoare. Și poate fi ofertată și ca o destinație de one day trip și ca o destinație tip city break, ca orice alt oraș mare de nivel european.

Da, Dobrogea cu siguranță este o destinație extrem de interesantă. Care poate include și Constanța într-o ofertă mai largă de explorare. La fel cum Dobrogea poate oferi o serie de trasee diverse de explorare care nici măcar să nu tranziteze reședința de județ.

Aici depinde de fiecare, ce așteptări are, ce dorinte de explorare are.

“Ne dorim să avem și turiști străini, dar nu suntem deloc pregătiți să le oferim informațiile care să îi facă să dorească să vină la noi”

Cum ai promova tu Constanța dacă ai fi primarul acestui oraș ?

Grea întrebare. În primul rând, aș face o delimitare. De fiecare data, ne referim la primar și cumva ne raportăm la un om, uitând că de fapt acolo este o instituție și acolo nu poate face totul un singur om. Pe lângă asta, promovarea nu trebuie și nu poate să fie sarcina exclusivă a Primăriei orașului respectiv, fiindcă multe dintre obiective aparțin de Consiliul Județean, de Ministerul Culturii etc. Aici deja ne lovim de inerția colaborărilor între instituții.

De aceea, multe dintre proiecte au fost de fapt inițiative private, care au dorit să facă ceva și au preferat să pornească la drum individual. Și nu doar aici în Constanța, exemple există oriunde.

Ce îmi doresc eu pentru oraș, să zicem pe termen scurt spre mediu:

  • Centre de informare turistică la gară, în centrul istoric și în stațiunea Mamaia. De exemplu, aș vedea un centru de informare chiar în Cazino, optimistă fiind că vom avea iar funcțional acest obiectiv. Iar eu, în călătoriile mele prin Europa, chiar am găsit astfel de centre de informare turistică în locuri cu încărcătură istorică foarte mare.
  • Un site care să cuprindă informațiile utile unui turist și neapărat cel puțin în engleză, daca nu și în alte limbi de circulație internațională. Ne dorim să avem și turiști străini, dar nu suntem deloc pregătiți să le oferim informațiile care să îi facă să dorească să vină la noi. Și aici vorbim de mijloacele de acces (aeroport, tren, auto), mijloacele de transport intern (taxi, public, privat), recomandări de vizite culturale, istorice, etc, recomandări de localuri , baruri, cluburi, recomandări despre partea monetară, paritate valute.
  • Harți cu adevărat utile, nu pliante A4 împăturite în 3 și laconice în detalii. Hartă de centru vechi, hartă de oraș, hartă de transport public (aici să zicem că RATC chiar se mișca în direcția corectă), recomandări de trasee prin oraș sau împrejurimi cu distanțe și informații utile.

„O turistă din Australia m-a intrebat când s-a încheiat războiul la noi, ea fiind ferm convinsă că singura explicație a clădirilor degradate trebuie să fie un război recent încheiat care nu ne-a permis să refacem centrul vechi”

Probabil că urmărești feedback-urile lăsate de turiștii străini pe care îi introduci în istoria Constanței. Care sunt plusurile și minusurile acestei destinații turistice?

Urmăresc cu atenție chiar, dar încerc totuși să nu devin control freak pe tema asta. Dar am nevoie de reacțiile lor ca să știu ce impresionează cel mai mult și cum pot doza informația și poveștile astfel încât să rămână memorabil orașul.

Plusurile văzute de turiști sunt de fapt chiar multe:

  • Ei l-au vazut de multe ori ca pe un oraș curat, deși nouă ni se pare că nu prea e (și ar fi bine dacă mai mulți ar folosi coșurile de gunoi existente)
  • De asemenea, este un oraș cu un centru vechi care oferă siguranță turiștilor. Pot să se plimbe chiar și la ceas de seară, si asta o pot confirma și eu. Dacă în 2013 – 2014, uneori seara eram încordată la tururi, acum nu mai este cazul.
  • Un alt lucru care îi impresionează în mod plăcut este partea de istorie, mulți neștiind că avem o istorie veche de peste 2000 de ani. Deși aici vine apoi partea de minus când întreabă de ce o lasăm să cadă, să dispară și de ce nu e promovată la nivel internațional.
  • Partea gastronomică o voi pune iar la plusuri, nimeni niciodată nu a plecat nemulțumit, deși un pic mai slab dezvoltată este partea gastronomică vegetariană, dar există opțiuni și aici dacă știu unde să meargă.

La minusuri ar fi așa:

  • Lipsa unor standuri de suveniruri, foarte slabă oferta la acest capitol. Avem un magazin de suveniruri la muzeul de artă populară, unul la muzeul de istorie, un mic magazin de suveniruri în apropiere de centrul vechi și două galerii în zona Tomis Mall.
  • Luminile din centrul vechi sunt foarte slabe și aici comparăm cu piețele istorice de oriunde din Europa unde este o feerie de culori toată perioada anului, astfel încât să îi facă placere turistului să stea și seara în piață. Piața noastră din centrul vechi este slab luminată și nu este ofertantă din acest punct de vedere, dacă nu se întâmplă un eveniment.
  • O altă întrebare grea este cea legată de starea avansată de degradare a clădirilor. Au fost comparate cu Maroc, cu Cuba, iar cea mai „simpatică” a fost o turistă din Australia care m-a întrebat când s-a încheiat războiul la noi, ea fiind ferm convinsă că singura explicație a clădirilor degradate trebuie să fie un război recent încheiat care nu ne-a permis să refacem centrul vechi.
  • Din când în când, dar recunosc că nu mai este așa o problemă, mai există și întrebarea „de ce circulă acele doamne în papuci și halat de casă inclusiv cu transportul public”. Refuz să le integrez în specificul local de orice fel, sunt o comunitate, nu contest acest lucru, dar nu ne definește pe noi, nici ca români, nici ca dobrogeni/ constănțeni.
  • Un alt reproș este lipsa promovării la nivel internațional, pentru mulți suntem o țară exotică, despre care nu știu foarte multe. Despre Bulgaria au mai multe informații față de România.

Recunosc că informațiile mele au venit de cele mai multe ori de la turiștii care își organizează singuri excursiile, călătoriile, exploratori care fac de multe ori chiar circuite în Balcani, în jurul Mării Negre sau diverse călătorii tematice. Abia din acest an, am început să lucrez și în mod organizat cu o agenție de turism și chiar sunt curioasă să învăț și de aici cât mai multe și să pot face o comparație.

Constanța și Mamaia au devenit în ultimii ani destinații pentru pasionații de sporturi extreme. Vin special pentru perioada cu vânturi puternice din toamnă și iarnă, dar nu am gasit niciun pachet turistic dedicat lor. De ce am ajuns în acest moment ? Nu simte nimeni posibilitatea de a investi în acest sector?

Cred că am o explicație să zicem și pentru aceasta situație. Acest tip de sport extrem se adreseaza unei nișe de persoane active, tinere, conectate și la tehnologie. Există și opțiunea cazărilor individuale, inclusiv booking, apoi airbnb, couchsurfing etc.

Plus de asta, aceste sporturi până acum se adresau unor persoane care deja aveau echipamentul propriu, nu e ca la ski, să fie nevoie de închiriat poate la fața locului.

Dar o văd ca pe o nișă cu potențial, cred că deja există cel puțin o școală de kite și una de windsurfing și sigur s-ar putea dezvolta această latură. Și asta ar crește și interesul față de aceste sporturi și de ce nu/ poate pe viitor să existe și competiții dedicate internaționale.

Așa cum deja în septembrie avem un triathlon cu tradiție, de ce nu și un concurs de kite ?

Cum vezi tu Constanța și Mamaia peste cinci ani ?

Aici voi ramane ușor rezervată. Pentru că simt că suntem la o răscruce de drumuri.Până recent s-a pus accent pe promovarea destinației turistice strict de sezon de vară și axat pe viața de noapte. Iar din punct de vedere imobiliar a apărut o mult prea mare junglă de beton, multe cladiri, puține spații de parcare , iar ca opțiuni de petrecere a timpului cam limitate și nepromovate în mod constant ca să ajungă cu adevarat informația la turistul care putea fi interesat.

A existat o lipsa de conexiune între stațiune cu un anumit tip de activități și oraș cu potențial propriu și alte activități. Ele nu trebuie să se excludă, ci trebuie oferite turistului ca opțiuni variate, iar decizia finală să îi aparțină. Dar în cunoștință de cauză, ceea ce până acum nu s-a facut, dar aici deja se mișcă lucrurile în direcția potrivită, zic eu.

Așa că poate va exista o implozie așa cum s-a întamplat acum niște ani cu stațiunile din sud, Neptun- Olimp, care acum încep să crească ușor și să se poziționeze natural pe nișe de resorturi dedicate familiilor.

Sau poate am atins deja rock bottom și de acum intrăm în perioada de maturizare din punct de vedere turistic. Aș vrea să cred că acesta va fi traseul.

Articol publicat pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Superba poza cu cazinoul intr-un apus de soare. Parca este un peisaj desprins de pe alta planeta.
    • Like 0
    • @ mike
      Filbert check icon
      Cazino-ul este Romania. Frumusete si maretie trecute, degradate, fara sperante...
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult