Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ultimul proiect al lui Vlad Voiculescu: Ministerul Sănătății face pentru prima dată achiziții publice centralizate pentru medicamente oncologice și antibiotice

Statul cheltuiește anual opt miliarde de lei pe medicamente, iar 20% dintre acești bani se duc pe medicamente oncologice. Pentru prima dată, 12 medicamente oncologice vor fi cumpărate printr-un sistem de achiziții publice centralizate. La fel se întâmplă și cu antibioticele, spune ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, care anunță că situația achizițiilor publice centralizate va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătății. 

„Până acum nu s-au făcut achiziții publice centralizate pentru chestiuni cu adevărat importante, antibiotice, medicamente oncologice, biocide. De ce nu s-au făcut? Putem doar să bănuim, dacă ne uităm la contractele de la nivelul spitalelor. Sunt multe contracte mici, unele sub nivelul care împiedică să se facă achiziție directă. Și, în general, dacă ne uităm, sunt diferențe mari de prețuri între spitale”, a declarat Vlad Voiculescu pentru Republica.ro.

Cele 12 medicamente oncologice pentru care a fost demarată procedura de achiziții publice centralizate sunt cele pe care statul cheltuiește în acest moment cei mai mulți bani. 

Prin procedura de achiziții publice centralizate va fi creat un contract cadru care va stabili prețurile la care spitalele vor cumpăra ulterior medicamentele de care au nevoie. „În ceea ce privește medicamentele oncologice, fiecare spital face propriile achiziții, în baza propriilor estimări. Noi vrem să facem o achiziție publică centralizată, cu un caiet de sarcini, pe care îl vede toată lumea pe SEAP. Toată lumea vine la licitație, după care facem un top al furnizorilor în funcție de condițiile pe care le oferă. Se creează un contract cadru, iar spitalele nu mai fac o nouă procedură, care durează și care lasă loc pentru anumite practici, ci fac contracte subsecvente prin acest contract cadru. Dacă Ministerul Sănătății face o achiziție centralizată pentru medicamentul X, atunci  face un contract cadru și are trei furnizori. Spitalele se duc la furnizorul de pe locul 1, cel care a făcut cea mai bună ofertă. Dacă acesta, dintr-un motiv sau altul, nu poate să livreze, se duc la furnizorul de pe locul 2, dacă nici acesta nu poate să livreze se duc la furnizorul de pe loccul 3”, explică ministrul Sănătății.

Vlad Voiculescu spune că economiile făcute la cumpărarea de medicamente printr-un sistem de achiziție publică centralizată sunt între 25 și 28%. „Totodată, ne asigurăm că există, la orice achiziție publică centralizată, un anumit standard de calitate, pentru că știi ce cumperi. Ai un caiet de sarcini, unul la nivel național, care trebuie respectat de toți ofertanții. Asta face o mare diferență. Un alt avantaj ține de transparență: ai totul publicat în SEAP, ai o singură licitație față de cîteva mii câte se fac pentru fiecare medicament în țară”, afirmă Vlad Voiculescu. 

Anul acesta, Ministerul Sănătății a demarat pentru prima dată achiziții publice centralizate pentru medicamente oncologice, antibiotice, medii de cultură, echipamente medicale pentru screening auditiv, echipamente medicale pentru neonatologie, echipamente medicale pentru sceening și pentru tratamentul retinopatiei de prematuritate.

Situația achizițiilor publice centralizate de la Ministerul Sănătății. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Este trist ca inca nu se intelege ca buna-starea individului este data de democratie reala, de stat de drept, de proprietate si de economia de piata.
    Asta cu economia de piata este cea mia de neinteles pentru comunisti.
    Daca managerii de spitale ar avea libertatea de a-si face bugetele in functie de venituri si veniturile ar veni in functie de serviciile medicale prestate catre beneficiari, beneficiarii ar putea sa aleaga prestatorul de servicii medicale, beneficiarul ar plati pentru serviciile medicale si lui i-ar fi decontate aceste plati de casa de sanatate pe care el este liber sa si-o aleaga (sa existe o competitie intre cassele de sanatate de stat si private, sa mearga banii pentru serviciile medicale si nu prin decizii centralizate), ne vom regasi in situatia in care acel manager va trebui sa aleaga ce face cu banii spitalului (face achizitii rentabile, face achizitii proaste, baga bani in alte investitii sau in resursa umana etc.) toate se vor reflecta in calitatea serviciilor si in final in numarul de beneficiari platitori, adica in bani.
    Cu o casa de sanatate monopolista, orice masura este condamnata la esec si in domeniul medical esecul inseamna moarte si suferinta (e adevarat ca este vorba de moartea si suferinta unor fraieri, doar a unor fraieri).
    Ii urez ministrului sa poata dormi linistit.
    • Like 0
  • Super!
    • Like 0
  • check icon
    „vor fi cumpărate printr-un sistem de achiziții publice centralizate”. Ah, sfîntă centralizare, ce dor ne este de tine, ar putea exclama dl ministru. Imaginați-vă că și aparatele RMN se vor achiziționa tot centralizat și de la o singură firmă. Iată un mare pas înainte pe calea descentralizării și avansării României spre comunism. Să-i urăm d-lui ministru final liniștit de mandat.
    • Like 0
    • @
      Se vede clar poziția dumneavoastră în ceea ce îl privește pe actualul / fostul ministru. Dacă este să privim obiectiv, este cel care a încercat cel mai mult să aducă la normalitate un sistem bolnav. Și dacă nu sunteți de acord cu mine, vă rog să îmi dați un exemplu de un alt ministru al sănătății care a făcut mai mult decât el în direcția dezvoltării durabile a sistemului medical. Înțeleg de ce nu este suportat de către cei din sistem, gen managerul Malaxa. Ce nu înțeleg este poziția ostilă a oamenilor față de un om ce încearcă să schimbe, să aducă la normalitate. Faptul că se pot lua medicamente cu 25% mai puțin nu este bun, nu? Faptul că se încearcă transparentizarea tranzacțiilor, din nou, nu este bun, nu? Atunci, ce vă doriți dumneavoastră de la viitorul ministru al sănătății. Să fie membru PSD? Asta este de ajuns și îl recomandă ca fiind cel mai capabil om? Să nu vă mire că ne dorim să plecăm din țară noi, cei tineri. Ajungem pur și simplu să nu ne identificăm cu o societate care îi pune la zid pe cei care vor să facă ceva pentru țară și îi ridică în slăvi pe alții pur și simplu pentru că reprezintă un partid sau altul. Ce învățătură tragem noi din asta, cei care suntem la început de viață, care avem visuri și aspirații? Că dacă ești bun, ești pus la zid și poți fi apreciat doar dacă acțiunile tale sunt conforme cu direcția dictată de principiul "să fie bine ca să nu fie rău"?
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult