Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un copil de trei ani se ridică de pe scăunel fără să ceară voie. Educatoarea aruncă spre el cu o legătură grea de chei și îl lovește în mijlocul frunții, unde se cască o gaură....Amintirile mele dintr-o casă de copii din comunism

orfelinat -

Foto Profimedia

După revoluție priveam cu groază și stupoare imaginile din orfelinatele României și ne spuneam că așa ceva nu mai trebuie să se întâmple niciodată...

...

Am câteva imagini în suflet dintr-o casă de copii din comunism. Nu mă întrebați de unde le am, dar vă spun cu certitudine că le am...

...Un copil în vârstă de vreo trei ani se ridică de pe scăunel fără a cere voie. Educatoarea aruncă spre el cu o legătură grea de chei și lovește chiar în mijlocul frunții, unde se cască o gaură. Toți ceilalți copiii amuțesc privind șuvoiul de sânge învolburat, care țâșnește ca atunci când tai gâtul unei găini. Copilul nu poate plânge. Sângele îi curge pe față orbindu-l. Educatoarea îl ia și îl duce la cabinetul medical. Explică că a căzut cu capul de un colț al mesei. Copilul e trimis la spital, pentru a-i fi cusută rana. Se întoarce în aceeași grupă, unde a fost lovit. Niciun copil nici măcar nu respiră, când doamna e nervoasă și ia cheile în mână...

...Orice copil de la preșcolari care vorbește în sala de mese primește una din două pedepse standard. E spânzurat în cuierul metalic de la ușă cu hainele de pe el. Îi ridică o educatoare toate hăinuțele de pe el, de la spate și cu ele îl spânzură de cuier. Stă acolo cu hainele devenite ștreang, sufocându-l de sub bărbie, până când termină ceilalți copii de mâncat. Dacă nu e dispusă educatoarea de o spânzurătoare există și altă formă de pedeapsă. Pedeapsa rușinii. Copilul e dezbrăcat în pielea goală, pus pe un scaun înalt în fața sălii de mese și expus tuturor copiilor ce urlă paroxistic: Rușine!

...O fetiță de la școlari se joacă rotindu-se în jurul unui copăcel. Trece directoarea. O vede. Țipă să vină la ea. Copilul vine. Directoarea îi prinde brațul de lângă umăr și o zgâlțâie cu toată puterea. O ceartă: De ce rupeai copacul!? Copilul nu răspunde. Doar se juca. Cum să rupă un copac!? Directoarea continuă să o zgâlțâie. Când i-a eliberat brațul avea pe el urme vineții-negre. Nu poate plânge. Își tot spune că nu rupea niciun copac, doar se juca... Dar pe directoare nu o interesa dacă ea rupea un copac sau nu, ci doar să își manifeste puterea...

...O fată nou venită nu știe că trebuie să meargă să pună masa, când îi este rândul. Educatoarea de serviciu pe unitate în cantina plină de copii o întreabă de ce nu a venit să pună masa, dar nu așteaptă răspunsul. Ia bolul cu borș din față și îl toarnă în capul fetei. Se scurg tăițeii și legumele prin păr și pe haine. Fata plânge cu hohote. Ceilalți copii șoptesc: E nouă! Educatoarea pare că regretă gestul și spune: Trebuia să spui că ești nouă! Fugi și te spală!

...Alta tot nou venită a rupt o foaie fără linii, pentru desen, din caietul de biologie și a desenat pe ea familia de acasă, ca să nu o uite sau poate de dor. Palma venită după ceafă i-a întunecat ochii cu care privea ca pe o icoană ceea ce a desenat. Nu a putut răspunde nimic la întrebarea: De ce ai rupt foaia?!

...O fetiță a intrat în bucătărie și a luat o felie de pâine. Vine cu ea în mână în sala de mese. Din urmă o ajunge o bucătăreasă. Țipă la ea că a furat felie de pâine, o ia, o ridică în aer și o trântește de cimentul sălii de mese. Copilul rămâne acolo inconștient, dar cu felia de pâine „furată” încă în mână...

...O fetiță face pipi în pat. Supraveghetoarea de noapte îi găsește cearceaful ud. Pentru asemenea faptă exista o pedeapsă standard: călcatul cu gheata încălțată pe degetele de la picioare. Copilul trage piciorul îngrozit. Supraveghetoarea țipă: Pune piciorul jos! Și calcă cu toată puterea. Nici nu vă puteți imagina cum dor degetele strivite între un bocanc și podea! Simți carnea făcându-se lavă. Simți oasele fragile pocnind prinse într-o menghină... E tortura supremă!

...

Există și o imagine „luminoasă” a acelor ani și zile. De ziua copilului, când veneau oficialitățile orașului sau mai marii zilelor de atunci, copiii erau puși să danseze și să cânte. Aud cântecul: „Toți copiii pământului / toți au dreptul la râs, mângâiere / la felia de pâine cu miere / toți copiii pământului.” Erau flămânzi, nu au mâncat niciodată pâine cu miere, dar cântau așa cum joacă maimuțele de la circ în fața dresorului cu biciul.

...

Cu toții am crezut că astea sunt ororile unei lumi apuse...

Au trecut 35 de ani.

Și apar imaginile groazei din aziluri. Bătrâni care și-au mâncat hainele de foame și au în stomac nasturi...

Suntem în democrație. Suntem cei mai credincioși din lume declarativ. Se revoltă unii împotriva Europei și neomarxiștilor, că ne distrug identitatea, valorile și credința. Priviți imaginile cu bătrânii din aziluri și întrebați-vă: Care credință?! Care valori?!

Nu ne distruge nimeni nimic și nu ne fură nimic. Dușmanul e în noi. Necredința e în noi.

Am citit că îi puneau pe bătrâni să danseze ca să primească mâncare și stomacul mi s-a revoltat de durere, de groază, de furie că lumea nu s-a schimbat prea mult, că au trecut atâția ani degeaba. Și în comunism și în democrație: homo homini lupus est.

...

Budăi - ministrul Muncii care vorbește de crezi că e portarul sau șoferul de la minister, nu însuși ministrul - joacă ping pong cu vinovăția cu președintele Consiliului Județean Ilfov. Imaculatul cuplu Firea-Pandele face istericale, că i-a pus cineva la îndoială imaginea de sfinți. Biserica se leapădă rapid de cuplul făcător de pelerinaje, semn că știe ceva...

Nicio demisie... Nicio lacrimă... Nicio părere de rău...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Interesant cum poporul acesta este foarte prolific in a crea tot felul de speciali...
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult