Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Un duș rece: cele trei fraze dintr-un mesaj privat, pe Whatsapp, al președintelui Academiei Române

Ioan Aurel Pop

Foto: Ilona Andrei/ Inquam Photos

Cu nervii întinși la maximum de cel mai înfricoșător conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, incendiați la propriu de caniculă, amenințați de o teribilă criză economică și de o revenire în forță a pandemiei de COVID, trăitori într-o țară militarizată maladiv, care mimează democrația și e coruptă până în măduva oaselor, aproape cu totul lipsită de presă independentă și cu o opoziție abulică, ni se poate cu greutate reproșa că nu mai găsim resurse morale să reacționăm la strâmbătățile anunțatei reforme a învățământului.

Totuși, îndreptățite voci critice nu au întârziat să se facă auzite atât în cuprinsul societății civile, cât și în presa încă neaservită, arătând că, în felul în care e concepută, reforma este un eșec previzibil în scopurile ei declarate: îmbunătățirea educației copiilor noștri, repararea demnității cadrelor didactice, alinierea învățământului românesc la standardele academice ale lumii occidentale. Din această perspectivă, nimic nou sub soare. În ultimii treizeci și doi de ani, sistemul a fost pur și simplu zdrobit de false reforme, iar când, în sfârșit, părea să se așeze pe drumul cel bun cu Legea Funeriu, aceasta a fost masacrată de orcii și caracuda vechiului regim, reveniți la putere.  

Neliniștitor în situația de azi e mai puțin eșecul încă unei reforme, cât faptul că, trecând legea, scopul ei nedeclarat va fi atins și, odată cu această victorie, sistemul va intra definitiv în colaps. În urmă cu puține zile, purtătorul de cuvânt al guvernului anunța, în treacăt, adevărata miză a „reformei”: desființarea Consiliului Național de Atestare a Diplomelor, Titlurilor și Certificatelor Universitare (CNADTCU), pe înțelesul tuturor, printre altele, forul suprem de sancționare a plagiatului, adică a hoției academice. Cu alte cuvinte, viitoarea lege va anihila ultima redută a rezistenței instituționale la furt. Sute, mii de hoți vor scăpa astfel prin ochiurile largi ale instituțiilor academice descentralizate (comisiile de etică ale universităților) și se vor bucura fără griji de foloasele necuvenite ale funcțiilor la care vor se cățăra cu o diplomă de doctor fals. Învederat spălător de cadavre academice, ministrul actual îi aduce un serviciu credincios încă unui superior vremelnic, aflat în dificultăți specifice. Anunțul purtătorului de cuvânt al guvernului a stârnit deja reacții vehemente, cu atât mai mult cu cât unii formatori de opinie au descifrat în poziția înaltă a celui care făcea anunțul înălțimea mizei amintitei manevre.

Dar cât de înaltă cu adevărat e miza desființării CNADTCU am aflat abia ieri, odată cu publicarea în presa centrală și de specialitate (Hotnews, G4Media, edupedu.ro) a mesajului pe care președintele Academiei Române și președintele Consiliului General al CNADTCU, domnul Ioan-Aurel Pop, îl transmitea pe un grup Whatsapp cu aproximativ o sută de membri, dintre care unii foști miniștri și rectori. Iată mesajul: „Dragi colegi, CNATDCU este o instituție anacronică și sunt de acord că trebuie desființată. Pentru plagiate avem comisiile de etică de la toate nivelele. Îmi cer scuze că intervin din afară, nemaifiind rector. Spor în toate! IAPop”.

Cele trei fraze ale mesajului sunt, pentru lumea academică românească, de o gravitate fără precedent. Ele sunt un atentat nu numai la corectitudinea demersului academic în general, ci la o categorie a spiritului care se cheamă claritate morală. CNADTCU este instituția care stabilește standardele pe care orice persoană implicată în actul didactic și de cercetare superioară trebuie să le îndeplinească pentru buna desfășurare a muncii pe care o depune. Instituirea respectivelor standarde garantează calitatea respectivei munci și îi imprimă etica. Ele consună cu standardele internaționale de calitate academică și sunt foarte greu de atins în condițiile vitrege în care se face cercetare în România (penurie de bază bibliografică, acces limitat la resurse de informare, de deplasare, bază materială precară etc.). Cu toate acestea, profesorii și cercetătorii din România, mai ales cei din generația tânără, înțeleg să le respecte și să le îndeplinească, adesea în schimbul unei largi felurimi de privațiuni. 

Ca să publici, de pildă, un articol fie și în cea mai amărâtă revistă academică trebuie să treci prin furcile caudine ale unui proces care se cheamă peer review. Acesta presupune evaluarea respectivului text de câțiva specialiști pe care autorul articolului nu-i cunoaște și care nu au acces, la rândul lor, la numele autorului articolului. În acest caz, și cea mai mică suspiciune de plagiat aruncă articolul la gunoi, iar pe autorul lui în dizgrație. Poți, de asemenea, să lucrezi la un proiect ani de-a rândul, călătorind de cele mai multe ori pe cheltuială proprie la mari centre de cercetare din lume, să investești sute de ore în discuții cu colegi mai avizați din Occident, să-ți prezinți rezultate parțiale dinaintea unor comisii de specialitate, să trebuiască să-și revizuiești premisele, metodele, direcția cercetării, să depui o muncă titanică pentru ceea ce pare un amănunt, să fii mereu atent să citezi exact literatura de specialitate. Uneori poți constata, după ce depui tot acest efort, că te-ai înșelat și că trebuie s-o iei de la început. Dar faci toate astea pentru că ai acceptat că, pentru a-ți împlini vocația, trebuie să respecți normele de calitate. Un cercetător își dezvoltă, de aceea, nu numai pasiunea, ci și un acut simț etic. Nu vrei, după toată cazna, ca un favorizat din motive exterioare profesiei să ți-o ia înainte copiind, șpăguind, lingând și dându-ți cu balcanica tiflă. Cercetarea și predarea nu fac obiectul unor comportamente de brigandaj. Fiecare își gospodărește cum poate mai bine grădina și nu vrea ca ea să ajungă pe mâinile unor neaveniți fâșneți. Colegi cercetători din Occident își urmăresc cu râvnă de Erinii plagiatorii și nu se mulțumesc până când aceia nu suportă consecințele grave ale faptelor lor. Am remarcat în ultima vreme același tip de reacție la cercetătorii din generațiile mai tinere de cincizeci de ani. Pe bună dreptate.

De aceea, cele trei fraze din mesajul, e drept, privat, dar ieșit la lumină al Președintelui Academiei Române sunt menite să descumpănească întreaga comunitate academică din țară, care și așa abia se mai ține.

Și pentru ce? Pentru cine?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule Vasile Vasile, imi pare rau daca v-am suparat cumva spunand ca sustin CNATDCU (daca este o institutie serioasa), iar acum -vazand luari de pozitii diverse-sustin si Academia Romana, chiar asa cu lipsurile sale. Daca doriti sa ma verificati, va pun la dispozitie teza mea de doctorat, impreuna cu tezele fostilor mei doctoranzi. Veti vedea ca sunt la fel cum sunt cele produse in Germania, SUA, Rusia etc. In Romania se poate face cercetare doctorala de performanta. Am acum pe masa o teza cu 5 lucrari stiintifice publicate in mai putin de 3 ani care au un factor de impact cumulat (ISI Philadephia) de peste 20 puncte (Revista Rev. roum. Chim. are aprox 0.4 pct) ! Voi propune calificativul Excelent ! Ref. la limbajul unei teze: drd avea studii de drept si maserat in Criminalistica. A venit la Chimie. I-am dat ca tema legislatia aplicata in poluarea chimica (sau ceva asemanator). Un coleg m-a parat la CNADCU ca drd nu are limbaj chimic. Am refacut teza scotand mult din partea de "drept" si introducand mai multa chimie. Dar teza a fost dintru inceput un experiment fantastic. Am facut cum s-a dorit si a fost foarte bine. Asadar, nu se pune problema ca eu nu stiu cum se scrie o teza de chimie.... Consider ca sunt foarte multi seriosi in institutiile academice din Romania, precum exista foarte multi neseriosi, hotzi, parshivi etc. Ca peste tot ... Dar nu lasi hotzii sa te conduca ! Asta ma supara pe mine. Cu stima, Prof. univ. dr. Gabi Drochioiu, Fac. Chimie (Iasi).
    • Like 2
    • @ Gabi Icsulescu
      Masterat in Criminalistica-nu scrie bine litera t. Scuze
      • Like 0
  • Iubesc foarte mult Romania si pe oamenii deosebiti din aceasta tara si nu sunt putini ! Trebuie sa-i pretuim si sa-i sustinem cat sunt in viata . Domnul I. S. Pop este un Om de mare caracter si un istoric de valoare pentru tara noastra .. Daca un om nu are caracter nu are valoare indiferent de pozitia pe care o are ..Fiecare popor are deficientele sale dar care trebuie recunoscute si indreptate . George Baritiu a sesizat foarte bine problemele nationale ale romanilor , ungurilor si sasilor , in mijlocul carora a trait : " sa te feresca Dumnezeu de invidia romanului , de furia ungurului si de ura sasului ' E pacat sa ne distrugem singuri . Frumosul salut al pasoptistilor :sa ne uneasca " Traiasca natia " Sus cu ea "
    Fara lupta nu-i victorie !!!
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Păi ce așteptări să avem de la un specimen ajuns mare mahăr pe niște alte multe specimene care sunt academicieni la fel cum era Leana a lui Ceașcă , Academician de renume mondial,?!?!?
    • Like 1
  • IAPop este un individ dubios venit dintr-o gasca si mai dubioasa de la Cluj . PSD-isti securisti cu fata umana , numiti de "specialisti" : grupul de la Cluj. CNATDCU o fi anacronic , dupa cum este de altfel si dumnealui.
    Lucrurile se pot rezolva foarte simplu cu niste aplicatii de verificare a continutului si obligatia de "peer reviews" inainte de acreditare. Fiecare universitate isi poate permite un om care sa cerceteze continutul lucrarilor stiintifice cu aceasta aplicatie . Pentru peer reviews , trebuie sa fie desemnata o comisie care sa faca o analiza decenta. Dupa aia daca vedem plagiatori , ar trebui sa li se retraga drepturile "indrumatorului de doctorat" si celor din comisie pe un numar de ani pentru prima greseala si definitiv la recidiva .Si lor si universitatii care a patronat si validat samavolnicia.

    Asta ar aduce si curatenia mult dorita in UNIVERSITATILE noastre. sa vezi iesiri la pensie daca incep verificarile din urma. . Eu pot sa pariez ca cel putin 50% din profesorasii nostri si-au plagiat tezele de doctorat. Unii din nemernicie , altii din prostie . Dar sincer sa fiu daca esti nemernic sau prost nu prea meriti sa fii profesor .
    Dar nimeni n-o sa faca nimic pentru ca haimanelele si prostii sunt majoritari in sistem.
    La cam 2500 de doctorate anual , cu 1 mil euro pe an buget, rezolvi problema imposturii doctorale . Iar mi se pare corect ca si doctorandul sa plateasca o suma modica de 300-400 euro pentru verificare doctoratului sau . O fi mult ? Eu cred a este foarte putin. si solutiile sunt foarte simple.

    Tot vorbim de reforma in invatamant , pai eliminarea importurii universitare este primul pas .

    • Like 5
  • Ovidiu check icon
    Dl Colceriu e o dădacă, cu aere vituperante, care, prin articolele sale, nu va îmbunătăți cu nimic actuala stare de lucruri din România. De trei decenii, astfel de dădace dau sfaturi, indicații, tună și fulgeră, încolo și-ncoace, pe ariile largi ale media. Jurnaliști de duzină, moraliști sau formatori de opinie, cadre didactice de la universități obscure sau mai de elită, vin și ne tot spun cum trebuie să fie bine ca să nu fie rău. Nu-l suferi pe Iohannis sau ești userist, foarte bine, vei înjura zi și noapte proiectul "România educată". Pentru că ai tu altul mai bun, iar nimeni nu te-a băgat în seamă. Ai nostalgii băsesciene, o dai cu Funeriu, care, vezi, doamne, începuse bine, dar nu l-au lăsat hienele useliste. Dacă finaliza, evident, învățământul nostru azi ar fi fost unul sublim.
    Avem peste o sută de mii de titluri doctorale dobândite după 1990 și o marotă legată de plagiate. La o asemenea cantitate de teze, nu e de mirare. Și de-ar fi în cauză doar Ponta și Ciucă!... Plagiatul e o fraudă adânc înrădăcinată în chiar lumea universitară. Nu numai că sunt teze plagiate, dar în mare măsură ele nu au nicio calitate contributivă. Nu aduc nimic nou, nimic inedit, nu scot la suprafață nicio nouă idee în domeniul respectiv. Sunt doar texte care trec în revistă și comentează noutățile anterioare.
    E politician? Da! Are doctorat? Da! L-a dobândit după 1990? Da! Ei bine, 99% e un plagiator. O știu și ei, o știm și noi fără să ne mai spună Șercan. Răul a fost făcut deja de mult. E ca și cu bomba atomică. Ai inventat-o, nu poți s-o mai dezinventezi. E o chestie de mentalitate, de cultură, care a prins rădăcini. Oricât ne-am inflama de indignare pe internet, lucrurile rele nu vor dispărea de mâine numai pentru că a făcut cineva, la supărare, o radiografie aici, iar alți câțiva și-au dat cu părerea. Mentalitățile se schimbă greu. Chiar stau și mă întreb, la ce bune toate doctoratele astea? Numai pentru că aduc un spor la salariu? Numai pentru că dau bine într-un amărât de CV? În lumea universitară, în cercetare ar avea un sens. Dar în rest?
    • Like 3
  • Dan check icon
    ACADEMIA ROMANA este o instituție anacronică și trebuie desființată !!!
    • Like 1
  • Lumea academică ar trebui să se mobilizeze și -printr-o scrisoare deschisă, cu cât mai mule semnături prestigioase - să-l declare pe IA Pop(o) PERSONA NON GRATA în cultura română. Mai mult de-atat, nu văd ce s-ar mai putea face.
    • Like 4
  • Eu sunt conducator de doctorat, autentic - sustin eu - iar una din tezele conduse de mine a fost respinsa de CNATDCU. Nu m-am suparat, nu era vorba de plagiat, ci de limbaj mai putin academic, am muncit impreuna cu doctoranda un an, am refacut teza si a trecut la CNADCU cu foarte bine. Intr-o tara in care se fura pe rupte, este nevoie de organisme care sa faca politie. Ce te faci daca CNATDCU nu are putere ? Trebuie desfiintata, evident. Deci i s-a luat puterea de a impiedica hotii, mai ales ca acestia sunt prim ministri, ministri, generali etc., iar apoi.... ce urmeaza ? Personal sunt impotriva acestei magarii universitare si sustin intarirea acestui organism. Cum sa ma conduca un hotz ? Ca prim ministru, zic. Nici macar nu intelege acest om ca este hotz, intelegeti ? Hotzul neprins este negustor cinstit. Dar cel prins devine miniostru ? Rusine, Romania ! Rusine, NAIUNE ROMANA ! Salutari celor cinstiti, muncitori, priceputi, harnici de la Prof. Gabi Drochioiu
    • Like 11
    • @ Gabi Icsulescu
      Sunt cateva litere aiurea in textul meu din cauza tastaturii. Am un laptop cumparat prin licitatie publica la universitate .... Scuze ! GD
      • Like 3
    • @ Gabi Icsulescu
      Stimate domn,cat de autentic conducator de doctorat poti fi daca nu cunosti o regula minima,adica limbajul ce trebuie folosit !Pentru "autentici" ca matale este sigur nevoie de acea "comitie"pe post de ...corector ! Si inca ceva : tooti fura pe rupte....mai putin matale ! Oare n-ai nevoie si aici de niste corecturi serioase ? Esti in conflict constitutional,sau n-ai auzit de prezumptia de nevinovatie ?
      • Like 1
    • @ Vasile Vasile
      Vasilică dragă, cu ortografia d-tale bagă-te în discuțiimai distinse... O lucrare de cercetare, cum este doctoratul, poate introuce termeni și concepte noi, preferându-se limbajul academic, dar se întâmplă, funcție de temă, ca cercetătorul să încerce un limbaj colocvial sau amprentat de materia în care evoluează, adică experimentează și e de laudă! Nu a reușit experimentul, s-a corectat și a reușit. Și apoi, cum poți să-l condamni de „autentic” și, simultan, să ne explici prezumția de nevinovăție? Pari mai spontan decât vrei.
      • Like 4
    • @ Lucian Constantinescu
      Probabil ca tu intelegi ce ai vrut sa spui,pt ca ...cercetatorul trebuie sa "experimenteze orighinal" in domeniul de cercetat si nu in cel al limbajului folosit ! Cred eu,care nu am obiceiul sa cercetez sau sa scriu lucrari de doctorat !
      • Like 1
    • @ Vasile Vasile
      într-un domeniu cercetat, deschizătorul de drum folosește termeni adaptați din domenii apropiate sau diverse și aceștia devin , dacă sunt adoptați de colegi, categorii și noțiuni noi specifice domeniului. În sec 19 (sic), arhiecții vorbeau de „vedere curmezișă”, azi se spune „secțiune transversală” sau: protagonistul, autorul acțiunii (într-o narațiune, într-o propoziție); în lingvistică, a devenit „actant”. Deci, cine deschide un domeniu propune și teremenii cu care îl descrie. Mersi pt atenție.
      • Like 0
  • englezii au un proverb: utopia e raiul fraierilor. si au dreptate. doar cei din afara, habar n au ce inseamna un doctorat. ce nu intaleg ei este ca fondurile alocate pt cercetare sunt minime spre zero, in schimb cer doctorate de nobel. ce s a dovedit pana acum cu certitudine este ca astfel de institutii gen CNADTCU, CNSAS sau DNA sunt clar folosite politic. altfel, cel mai mare esec al acestor institutii este traian basescu scos basma curata de cnsas cand trebuia. ne da si noua cineva anii aia inapoi. cine are creier sa gandeasca a stiut de la bun inceput ca DA! basescu era clar turnator si nu orice turnator, mai jegos decat orice pesedist, dar important pt fiintele decerebrate care gandesc strict in logica anti psd, nu era frate comunist psdist!
    • Like 0
  • Cine vorbeste , a bagat capul in poza ca sa nu uite familia de el ! Mai autorule (stefan colceriu ) se vede ca esti crizat , erau subiecte unu' si unu', de exemplu ,cum a luat-o pe coaja "fruncea ardealului CFR CLUJ Nap[oca!" Ai , ce zici , ataci subiectu'?
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult