Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un expert internațional, alături de echipa Dăruiește Viață, ne arată cum se construiește spitalul de copii din banii donați de dumneavoastră

#Noifacemunspital

Fotografii de Cătălin Georgescu

Schimbarea. „Este dificilă, dar este posibilă.” Asta a observat Norbert Dörner, inginer biomedical, doctorand în economie de afaceri și membru al echipei alături de care Dăruiește Viață lucrează la master planul pentru întreg campusul medical. 

Asociația continuă seria de întâlniri între echipa medicală de la Spitalul Marie Curie și echipa de consultanți internaționali. Ce se află în culisele master planului? Cine este actorul principal? Cum se pregătește scenografia Spitalului înainte de a o arăta publicului? Cum a evoluat programul de-a lungul timpului – de la dramă la teatru modern? Ce fel de valori sunt reflectate pe scenă?

Hai cu noi în culise, culisele unor evenimente reale, cu personaje puternice și pregătiri pentru o schimbare radicală pe scena sistemului medical din România. Uneori, sunt replici, alteori doar mimă. Am încercat să observăm și să notăm. 


Saltul din trecut în viitor. Culisele master planului

Întâlnirile pentru master plan au început dimineața, în biroul domnului Daniel Buzatu, managerul Spitalului Marie Curie, cu stabilirea programului, cafea, planuri arhitecturale întinse și abordarea directă a problemelor, dar și a soluțiilor.

Când vin consultanții internaționali, echipele au șansa de a descoperi modele de eficiență testate în alte spitale din străinătate și de a primi consiliere pentru a doua clădire. De exemplu, energia poate fi economisită în sala de operație dacă circulația aerului este intensificată doar unde se află pacientul, nu în tot spațiul. Așadar, nu este vorba doar de siguranța pacientului și prevenirea infecțiilor, ci și de reducerea costurilor în spital.

#NoiFacemUnSpital a fost gândit încă de la început pentru a face saltul din trecut în viitor, între actuala clădire a Spitalului Marie Curie, construită în anii ‘70, noul Spital pe care Dăruiește Viață îl construiește acum, cu sprijinul a peste 350.000 de donatori și peste 5.600 de companii, dar și pentru a continua cu a doua clădire ca să mute toate secțiile la un loc și să le ofere copiilor același standard de tratament, indiferent de afecțiune. 

Un fel de istoria teatrului, la care asistăm noi, cei care credem că putem trece de la dramele jucate pe scene vechi la un teatru modern, cu efecte speciale. 

Trecutul, o dramă cu efect de catharsis

Ne uităm la trecut cu asumare. Ne uităm la pereții încărcați unde speranța părinților stă atârnată de icoane, la tone de hârtii și proceduri, la un bloc operator divizat în mai multe părți ale spitalului, la o secție ORL care se află lângă o secție de oncologie, la un număr prea mare de paturi într-un salon pentru copiii bolnavi de cancer, la lipsa unor paturi pentru mame, la deficitul de personal specializat pe anumite secții.

De ce e o dramă atât pentru pacienți și familiile lor, cât și pentru cadrele medicale? Pentru că nevoile pacientul nu se află în centrul scenei, pentru că mamele dorm pe scaune, pentru că unele paturi nu sunt folosite eficient, pentru că orice proces e îngreunat de birocrație, pentru că o secție unde sunt tratate infecții se află lângă o secție unde e necesar un mediu steril, pentru că sunt prea puțini anesteziști care aleargă dintr-o parte în alta.

În același timp, ne uităm la cadre medicale care au înființat departamente, care lucrează cu determinare, care aduc un plus de valoare prin prezența lor în spital, care au anticipat pașii următori pentru a obține performanță.

Unul dintre exemplele de la Spitalul Marie Curie este Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean, care are viziune și calități de lider: a organizat departamentul într-un centru, combinând mai multe specializări - nefrologie, urologie și hemodializă. În spital, există inclusiv secțiile de cardiologie și ATI, de care ar putea avea nevoie pacienții care ajung în acest departament, ceea ce ne aduce mai aproape de un tratament multidisciplinar.

Prezentul, un spectacol în pregătire

Un prezent inconfortabil. Pentru toate părțile implicate. Dar este firesc să fie în acest fel când trecutul, prezentul și viitorul se află la aceeași masă, când manageri de proiect, experți internaționali, medici și arhitecți caută cel mai bun plan. 

Norbert, cu o carieră de 42 de ani, și Raluca Șoaita, arhitecta proiectului, cu experiență de 15 ani, în picioare, lângă birou, în fața planurilor arhitecturale:

– Câte paturi vor fi în salon? întreabă Norbert.

– Fiecare salon are 2 paturi pentru copii și 2 paturi pentru mame, încastrate în mobilier, răspunde Raluca.

– Cum arată saloanele în Spital? Au aspect de cameră de hotel? continuă Norbert curios de cum au fost gândite lucrurile pentru prima clădire.

– Vor avea un design adaptat nevoilor copiilor. Am încercat să-i facem să se simtă ca acasă, dar la distanță, pentru o perioadă temporară de timp.

– Ați pregătit camere de mock-up? întreabă Norbert.

– Sigur, avem 2 camere pregătite.

– Ah, perfect! zâmbește cu gândul că va urma vizita pe Șantier după pauza de prânz.

– Unde se vor juca copiii?

– Am proiectat un spațiu de joacă, cinema, studio radio și observator astronomic, îi răspunde Raluca cu mândrie.

– Perfect! confirmă Norbert. De aceea un Spital de Copii e diferit.  


Dialogul a continuat cu detalii tehnice, ca între un inginer și o arhitectă. Dăruiește Viață a mai primit încă o confirmare că Spitalul a fost gândit la standarde internaționale. Echipa este în faza în care analizează exact ce mută și de ce, cum va fi regândit fluxul pacienților, cum pot face împreună lucrurile și mai bine.

Însă, nu toate discuțiile curg atât de lin. Încă se șlefuiesc mentalitățile prea puțin antrenate în fața noutății. Noutatea ne scoate din zona de confort, ne sperie câteodată, ne enervează de multe ori. Însă, #ContinuămÎmpreună.

Viitorul, un Spital ca teatrul modern

Ce pregătește Dăruiește Viață pentru viitor, cu susținerea comunității #NoiFacemUnSpital? Schimbarea. Schimbarea în care deocamdată nu crede toată lumea, dar care, așa cum a spus Norbert, este dificilă, dar posibilă. Iar pentru schimbare Asociația face tot ce e necesar, caută consultanță, dezbate, învață, luptă. Ca un teatru profesionist, vrea să aducă ultimele inovații în domeniu.

Și conexiune. Construiește prima clădire cu posibilitatea de a o extinde pentru a putea acoperi cât mai multe nevoi. Face legături între spitale naționale și internaționale cu medicii de la Spitalul Marie Curie, parteneriatele în beneficiul pacienților fiind parte din master plan. Își dorește dezvoltare continuă și training pentru cadrele medicale.

Și flexibilitate. Paturile pot fi mutate, spațiul poate fi regândit, cadrele medicale se pot deplasa în funcție de nevoile pacientului. Crearea unor centre de tratare a unei afecțiuni, nu secții în funcție de specialitățile medicale – asta înseamnă cu adevărat un serviciu medical axat pe pacient și se află în topul priorităților pentru noul Spital.

Din lojă se vede mai bine

Colaborarea Dăruiește Viață cu echipa de experți internaționali s-a extins prin vizitarea unor spitale din Utrecht (Prinses Máxima Centrum voor kinderoncologie) și Bonn (Universitäs Klinikum Bonn), alături de trei reprezentanți ai Spitalului Marie Curie - Daniel Buzatu, managerul spitalului, dr. Radu Spătaru, directorul medical, și dr. Liana Gavriliu. Împreună au vrut să înțeleagă mai bine beneficiile unui spital digitalizat, cum pot obține acreditare internațională, cum se reflectă aceste acțiuni în indicatori precum rata de supraviețuire și calitatea vieții pacienților. 

Credit foto: Universitätsklinikum Bonn (UKB)/J.F. Saba

Avantajul pe care îl au echipele în acest moment este că nu experimentează, ci caută din modelele existente unul care să le aducă mai aproape de obiectivul lor: să schimbe strategic felul în care se oferă îngrijire medicală în România. Poveștile oamenilor din cele două spitale au arătat că se poate, că piedici sunt peste tot, că greșeala este o oportunitate de învățare. Când urcăm mai sus, vedem mai bine. În ansamblu.

Cum vom continua

Discuțiile se desfășoară pe bucăți, în detaliu, pentru a înțelege cu claritate nevoile din spital și a veni cu soluții care să rezolve problemele nu doar pentru mâine, ci pentru următorii 30 de ani, nu doar la Spitalul Marie Curie, ci la nivel național printr-un model de urmat. Primele rapoarte sunt pregătite și continuă să facă pași înainte.

Teatrul de astăzi și de mâine implică munca unei echipe în spatele scenei: actori, regizori, costumieri, proiectanți, constructori, tehnicieni. Până când va fi gata pentru public, poți dona pe daruiesteviata.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult