Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Un fenomen ciudat se întâmplă de zeci de ani pe litoralul românesc

„Stațiunile Năvodari, Costinești și Vama Veche sunt asaltate în perioada weekend-ului de vizitatori, dar turiștii declarați în structuri clasificate se mențin în jurul a 70-80%. Aceste date provin de la unitățile clasificate al căror număr este egalat sau depășit în aceste stațiuni de numărul unităților nedeclarate. Astfel, numărul de turiști prognozat pentru acest weekend este de aproximativ 80.000 de turiști în unități clasificate. Pe lângă aceștia, cel puțin 20.000 de turiști se vor caza în unitățile neclasificate”. Acesta este un comunicat al Federației Patronatelor din Turismul Românesc emis pe data de 20 iulie 2019 și este o recunoaștere oficială a ceea ce știm cu toții. Cel putin 20% dintre turiștii care vin la mare aleg cazarea la negru. Și nu doar pe litoral se petrece acest fenomen, ci în toată România. Tocmai de aceea, nicio instituție din țara noastră nu este în stare să anunțe cifrele reale privind numărul turiștilor români sau străini care ne vizitează. Mai grav este că și atunci când ne raportăm la alte state din Uniunea Europeană apărem pe ultimele locuri, deși hotelierii și cei care au afaceri în domeniul turismului nu cred în aceste raportări. Dar hai să vedem cum furăm singuri căciula!

Deși în județul Constanța s-au ridicat zeci de vile de vacanță, hoteluri și blocuri cu apartamente a căror destinație este una turistică, cifrele INS arată contrariul realității palpabile

Din curiozitate, am vrut să văd ce raportări oficiale apar la Institutul Național de Statistică atunci când vine vorba despre numărul locurilor de cazare din județul Constanta. Am căutat, am găsit, am reverificat și tot nu-mi vine să cred că județul de la malul mării a piedut in ultimii 18 ani nu mai puțin de 64.024 locuri de cazare. Da, le-a pierdut!

Imi veți spune că sunt multe hoteluri vechi care s-au închis. Dar vă pot spune, la rândul meu, de zeci de amplasamente noi pe litoralul românesc.

Nu cred în aceste cifre! Și pentru a vă dovedi că ceva este greșit am apelat tot la datele oficiale furnizate chiar de Institutul Național de Statistică.

Da, ați citit bine! În 1990, în județul Constanța erau înregistrate 795 de unități de cazare, iar 18 ani mai târziu sunt luate în evidență 838.

Suprinzător, numărul înnoptărilor crește constant, în timp ce numărul locuri de cazare scade

Bun! A treia statistică oferită de cei de la Institutul Național de Statistică se referă la numărul de înnoptări. Iată definiția acestei sintagme potrivit INS: „Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

Am ales primul an în care INS a început colectarea acestor date, respectiv 2010 și raportarea din ultimul sezon estival, adică vara lui 2019. Așa cum puteți observa, numărul înnoptărilor a crescut cu mai bine de 50%, cel puțin în luna august.

2010 vs 2019

IUNIE 448.524– 663.910

IULIE 906.309- 1.536.908

AUGUST 1.125.673- 1.896.755

Din statistica INS lipsesc unitățile de cazare cu mai puțin de cinci paturi (care pot însemna cinci camere pentru că în metodologia INS nu este definit PATUL ca unul dublu sau simplu) . Cu alte cuvinte, lipsesc mii de apartamente din statiunile Mamaia, Mamaia Nord, Năvodari și zeci de pensiuni din Eforie Nord/Sud, Costinești, 2 Mai sau Vama Veche.

                                                                            (sursă imagine: Inquam Photos/ Daniel Stoenciu)

Cifre reci și nereale care ne aruncă pe ultimele locuri în clasamentul UE

Datele colectate de INS ajung la Eurostat- Agenția Oficială de Statistică a Uniunii Europene. Iar aceste cifre sunt consultate de cei mai mari turoperatori din lume, nu doar din Europa. Astfel, se stabilesc destinațiile care vor fi vândute în anul următor. Atunci când ești la coada clasamentului, nimeni nu va investi bani privați pentru a promova o țară care se minte singură. Poate aveți cândva răbdare să citiți cum de Barcelona a devenit un must pentru aproape toți europenii.

„Interesul tuturor celor care dețin unități de cazare este să declare cât mai puțini turiști, dacă nu există o metodă clară de control, pentru a plăti taxe și impozite mai mici”

Răzvan Pascu este fondatorul Travel Communication Romania – agenție de PR & Marketing & Events. Colaborează pe proiecte de consultanță în marketing și PR cu companii mari din turism și hospitality sau regiuni turistice din România și din străinatate (consultanță de marketing în turism, PR și promovare în presă, promovare în Social Media, organizare de evenimente).

Este membru în board la cluster-ul de turism Danube Competence Center din Serbia și in task-force-ul de turism la Coaliția pentru Dezvoltarea României, din partea Camerei de Comerț Olandeze. Am vrut să văd ce crede un specialist în turism despre datele colectate de INS și efectele pe care le produc statisticile nu tocmai reale pe care statul român le trimite Uniunii Europene.

Te-am urmărit în cadrul unui interviu și am văzut că nici tu nu crezi în cifrele furnizate de INS cu privire la numărul de turiști români și străini care aleg să ne viziteze țara. De ce ?

Nu doar eu nu cred în cifrele INS, ci mulți alți oameni din turism, de la hotelieri, până la agențiile de turism. Metodologia de calcul a INS este una veche și se bazează pe ceea ce declară pe cont propriu fiecare hotelier, ori nu există nici măcar o metodă de control a acelor cifre, așa cum se întâmpla în perioada comunistă, când totul era strict reglementat și controlat de Stat. Plus că interesul tuturor celor care dețin unități de cazare este să declare cât mai puțini turiști, dacă nu există o metodă clară de control, pentru a plăti taxe și impozite mai mici. Mai sunt multe alte unități de cazare neautorizate, plus apartamente închiriate în regim Airbnb, care nu plătesc impozite și care nu declară turiștii. Poate cea mai buna idee de verificare ar fi niște sondaje independente, o altă metodă ar fi implicarea Euromonitor sau culegerea automatizată a datelor, însă asta nu se va întampla în România mai devreme de 20 de ani de-acum inainte.

Cum ne afectează aceste raportări nereale ?

De exemplu, pare că turismul înseamna foarte puțin în PIB și cifrele nu ne ajută deloc dacă Guvernul va dori să facă o analiză corectă cu privire la investiții, apoi față de Comisia Europeană vom raporta cifre nereale, mai mici, ceea ce înseamnă că turismul va ramane subfinanțat și nu va beneficia de fonduri europene importante. Apoi, operatorii din turism nu își pot face niste calcule cât mai exacte cu privire la oportunitățile de creștere, iar pentru marii investitori străini piața din România va părea foarte mică și neatractivă.

Ești un om cu experiență în turism, care ar fi soluția pentru a afla cifra reală a celor care ne vizitează ?

INS trebuie sa găsească o metodă de calcul cât mai apropiată de realitatea turistică a anului 2019, să se stabilească împreună cu operatorii din turism și cu Coaliția pentru Dezvoltarea României dezvoltarea unei metode corecte de calcul, folosind inclusiv experiența altor state. Pe termen scurt, însă, propunerea este angajarea unor companii mari de sondare care să ne ofere totuși o cifră mai apropiată de realitate decât ce avem acum, ca să avem o bază corectă de plecare și să știm care este este diferența dintre cifrele reale și cele publicate de INS.

Acest articol a apărut pe funckytravel.ro. Urmăriți funkytravel.ro şi pe Instagram.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AlexisZ check icon
    Sa'i lasam de'o parte si pe marii specialisti in romgleza ca baietanul asta, precum si INS 'ul desprins din fosta CNS de trista amintire, de la care a preluat pana la urma toate tarele, desi la'nceput se vroia a fi ceva diferit. Una peste alta, nu statisticile conteaza si cum facem numaratoarea, 2 la primarie, 2 la prefectura. Ci faptul ca NU SE VREA o reforma adevarata a acestui sector. Sunt prea multi care au interes ca sectorul acesta economic sa ramana intr'o zona de umbra. Toti alesii, de la toate nivelurile, au inceput imediat dupa lovilutie sa'si albeasca tunurile (chipurile sa investeasca) in turism. Au fost urmati de artisti, politai, interlopi si toata fauna locala, toti cu increngaturi si relatii intre ei, cu omerta care domneste in fiecare localitate turistica daca incepi sa pui prea multe intrebari, ocoliti de fisc sau cu controale anuntate,si pe care'i doare drept in cur de ce inseamna sa faci turism decent, civilizat si legal. La nivelul asta era de exemplu Grecia anilor '70-80. Le'au trebuit vreo 40-50 de ani ca sa ajunga unde sunt acum, cu toate belelele si naravurile lor, dar au ajuns. Noi deja am irosit vreo 30 pan'acu, deci sincer, nu cred ca vom fi in stare nici macar la nivelul lor sa ajungem, ca sa nu mai zic de al altora.
    • Like 0
  • INS e o institutie necredibila populata de nespecialisti angajati pe criterii politice -care raspund la cda politica
    • Like 7
    • @ Mihail Georgescu
      ”.... care răspund la comandă politică”. Zău, chiar așa ? Mai degrabă statisticienii nu au fost interesați de statistica realistă și s-au mulțumit cu statutul de ... funcționar care e (aproape) un robot care nu gândește. Comoditatea și lipsa de creativitate conduce la astfel de consecințe.
      • Like 2


Îți recomandăm

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult

Bright Sky - Oana Pellea

„Femeile aflate în situații abuzive au fost prinse într-o cușcă cu lei. Forțate să rămână în domiciliu alături de un partener agresiv, nu li s-a oferit posibilitatea de a pleca mai departe de în jurul blocurilor”, spune Simona Voicescu, directoarea executivă a Asociației Necuvinte, care oferă sprijin victimelor abuzurilor domestice.

Citește mai mult