Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un festival plin de „Interferenţe” la Cluj

Staropramen

photo icon Mai toate producţiile prezentate anul acesta la „Interferenţe” au fost menite să pună publicul pe gânduri chiar şi după finalul reprezentaţiilor. Fie că vorbim de remarcabilul „Însemnările unui nebun” sau de „Faust”-ul lui Tomaž Pandur, care a şi deschis festivalul, ediţia din acest an nu trebuia scăpată de iubitorii de teatru, cu atât mai mult cu cât următoarea, a şasea, va fi abia la sfârşitul toamnei lui 2018. Sursa: Oameni & Gusturi

Cu o primă ediţie organizată în urmă cu un deceniu, Festivalul Internaţional de Teatru „Interferenţe” de la Cluj Napoca a ajuns la a cincea întâlnire cu publicul, fiind organizat mai ardeleneşte, aşa, din doi în doi ani.

„Vinovată” de acest important eveniment teatral este echipa Teatrului Maghiar de Stat din oraşul de pe Someşul Mic, râu care curge chiar pe lângă clădirea care anul acesta a adunat sub cupola sălii mari nume cunoscute ale teatrului european, precum Andrei Şerban, Tomaž Pandur, Armin Petras, Andriy Zholdak, Frank Hoffmann, Declan Donnellan, Michal Dočekal, Gábor Tompa, Yuri Kordonsky, Kim Hyuntak, Gavriil Pinte sau Jarosław Fret.

Tema aleasă pentru această ediţie a fost „odiseea străinului”, cu toate implicaţiile sale.

Dar ce înseamnă mai exact „Interferenţe”-le? Din doi în doi ani, regizorul Tompa Gabor, care este şi directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj Napoca, face o selecţie a celor mai bune spectacole pe care le observă, iar pe „scheletul” acestora se construieşte un festival important, din care nu lipsesc workshopurile, lansările de carte, proiecţiile de film, vernisajele şi concertele, aşa cum îi şade bine unui festival cu un asemenea nume, în care artele interferează armonios.

interferente 2

Poate că numele de mai sus nu vă sunt foarte familiare, dar alegând la întâmplare un nume, de exemplu cel al lui Declan Donnellan, aflăm că este co-fondator al companiei Cheek by Jowl în 1981 și a regizat peste 30 de producţii pentru aceasta, a avut turnee în aproape 400 de orașe din șase continente.

Este Regizor Asociat al Teatrului Național Regal din Londra, unde producţiile sale au inclus Fuenteovejuna, Sweeney Todd: Bărbierul diabolic din Fleet Street, Mandatul și ambele părți ale piesei Angels in America. În anul 2000, a format o companie de actori la Moscova, sub patronajul Festivalului Internaţional de Teatru Cehov, cu producţii vizionate în peste 25 de ţări. Donnellan a primit premii la Londra, Moscova, Paris și New York, inclusiv patru premii Olivier pentru Regizorul Anului (1987), Cel mai bun regizor de Musical (1994), Cel mai bun regizor de Teatru (1995), precum și Pentru Realizări Deosebite (1990). În februarie 2004 a fost numit Cavaler al Ordinului de Arte și Litere (Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres) pentru munca sa în Franța, iar în 2009 a împărţit premiul Charlemagne cu Craig Venter și cu arhiepiscopul Desmond Tutu. Mai trebuie spus că primul său film de lungmetraj, Bel Ami, co-regizat cu Nick Ormerod, a fost lansat în 2012 și îi are ca protagoniști pe Uma Thurman, Christina Ricci și Robert Pattinson. La Cluj, regizorul a ţinut un workshop, dar a prezentat şi spectacolul „Măsură pentru măsură”, de Shakespeare, un spectacol simplu dar deloc facil, în care am văzut încă o dată măiestria şcolii de teatru din Rusia.

Festivalul Interferențe din Cluj

Un spectacol pe cât de aşteptat, pe atât de controversat, a fost „Electra”, regizat de Andriy Zholdak la Teatrul Național din Skopje (Macedonia). Este un spectacol dur, solicitant atât pentru actori, cât şi pentru public. Nu este un spectacol pentru pudici, cu atât mai puţin pentru clerici. În cele patru ore, spectatorii sunt supuşi unui adevărat asalt vizual-auditiv, în urma căruia nu mulţi rezistă. Scos din zona sa de confort, publicul nu se aşteaptă să fie martorul unor scene de o cruzime incredibilă. Regele este otrăvit, sufocat cu o folie de plastic, ulterior o mână îi este bătută în cuie pe o masă. Chiar dacă asemenea scene pot fi trecute uşor cu vederea într-un film artistic, pe micile sau marile ecrane, în sala de spectacole nu puţini au fost cei care au cedat la vederea unui Iisus care o pedepseşte pe Electra cu lovituri de curea peste posterior sau la împuşcăturile asurzitoare care abundă. Spectacolul lui Zholdak poate fi iubit sau detestat deopotrivă, însă cu siguranţă nu poate lăsa pe nimeni complet indiferent.

De altfel, mai toate producţiile prezentate anul acesta la „Interferenţe” au fost menite să pună publicul pe gânduri chiar şi după finalul reprezentaţiilor. Fie că vorbim de remarcabilul „Însemnările unui nebun” sau de „Faust”-ul lui Tomaž Pandur, care a şi deschis festivalul, ediţia din acest an nu trebuia scăpată de iubitorii de teatru, cu atât mai mult cu cât următoarea, a şasea, va fi abia la sfârşitul toamnei lui 2018.

Un material de Florin Ghioca, pentru Oameni & Gusturi - O poveste culturală spusă de Staropramen.

Mai multe, pe oamenisigusturi.ro 

Festival la Cluj

Photo credits: István Biró.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult