Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un ministru toxic nu strică doar ce atinge când e la putere, ci și așteptările care vin după el

Sorin Cimpeanu.

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Nu intenționez să încep cu o generalizare, dar nu cred că există copil sau părinte în România care să regrete demisia domnului Cîmpeanu din funcția de ministru al Educației. Ar fi fost încă o palmă dură dată societății ca dumnealui să mai rămână ministru, după tot ce s-a descoperit și după ce prestație a avut – și nu la orice minister, ci fix acolo unde ironia taie în carne vie.

Cu toate acestea, tindem să ne gândim că dacă o persoană ne face rău, ocupând un anumit post, demiterea ei rezolvă problema, deoarece nu mai poate să producă pagube din poziția pe care o ocupa, corect? Consider însă că astfel de personaje sunt atât de toxice, încât produc rău și pe viitor, doar pentru că au fost cândva ceva ce clar nu trebuia să fie - miniștri, parlamentari, directori etc. 

Ca să fiu mai exact, mă gândesc cât va mai scădea nivelul de competență pe care îl cerem în căutarea unui nou ministru; hoți intelectuali, oameni incompetenți precum Sorin Cîmpeanu, Nicolae Ciucă și destui alți membri din Guvern și Parlament cât vor mai coborî ștacheta, în loc să o ridice pentru următorii demnitari și executivi? Dacă azi, mâine, poimâine se vine cu o propunere de ministru în persoana cuiva care a terminat oricare facultate pe bune, nu este urmărit penal, nu a fost implicat în scandaluri de corupție și vorbește ca un om normal și decent educat limba română, cum ni se va părea această propunere? Respectivul poate că este absolut incompetent în materie de educație și nu are experiență de conducere necesară pentru a fi ministru, dar nu cred că asta îl va face să fie privit cu ochi răi de majoritatea cetățenilor. Pentru că asta fac oameni precum Sorin Cîmpeanu, infectează un popor cu lehamite, indiferență și standarde scăzute, și nu ai cum să învinuiești prea mult poporul. Evident că exemplul dat mai sus va părea net superior unui plagiator, mincinos și traseist, va părea ca un semizeu gata să construiască cu propriile mâini un sistem de educație de la zero. Un ministru bun, demis sau cu mandatul terminat, va face ca ochii societății să caute pe cineva cel puțin la fel de bun, dacă nu mereu un nivel mai sus; un Nicolae Ciucă, de exemplu, șterge competența de pe radar și te face să speri la un om normal, capabil să vorbească satisfăcător în limba lui maternă.

Pentru că asta fac oameni precum Sorin Cîmpeanu, infectează un popor cu lehamite, indiferență și standarde scăzute, și nu ai cum să învinuiești prea mult poporul.

Nu susțin că trebuie să urâm orice propunere făcută, din cauza unor inevitabile imperfecțiuni, dar trebuie să urcăm constant pe scara așteptărilor, până ajungem la un șablon de ministru demn de o țară care pretinde a se vrea dezvoltată, civilizată, iubită și respectată. Putem să-l considerăm pe Sorin Cîmpeanu punctul zero și să vedem cât de sus vom ajunge în viitor și ce criterii vor exista în mentalul colectiv pentru a ocupa fotoliul unui ministru.

Nu în ultimul rând, am vorbit aici despre ce s-a întâmplat în domeniul educației. Chiar dacă politicienii au dat constant cu ea de pământ, poate încet-încet ne putem schimba individual percepția despre educație și despre cine ar trebui să fie parte din acest sistem. În țări ca Finlanda, meseria de profesor este căutată doar de cei care vor să se dedice cu adevărat, sunt necesare studii superioare riguroase, dar leafa e pe măsură; în România, profesorul este planul B pentru mulți, resemnarea amară (și ieftină din păcate) de a preda o disciplină studiată, dar în care nu ți-ai putut construi o carieră...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De acord, Sorin Campeanu a facut mult rau sistemului de invatamant, ar fi trebuit dat afara mult mai demult si da, trebuie sa avem cu totii standarde mai bune de atat. Foarte bun articol, domnule.
    • Like 1
  • Felicitări!
    Aș adăuga că cei buni reprezintă o amenințare, prin urmare se promovează planul B! Nu că ar fi un plan de rezervă! :)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult