Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un model de business bun este mai valoros decât o tehnologie revoluționară. Povestea unei invenții românești din anii '70

Filmulețul de mai sus prezintă o trotinetă electrică de producție 100% românească, de prin anii ’70. Cu toate astea, nu o companie românească este recunoscută pentru aceasta inovație, ci companii precum Bolt sau Xiaomi care au venit pe piață aproape 50 de ani mai târziu, în mare parte cu aceeași tehnologie.

Nu vreau sa dezbat contextul politic si economic al vremii, care cu siguranță a contribuit la diminuarea inovației, eliminarea oportunităților antreprenoriale (cel puțin cele legale) și a ecosistemelor de business. 

Trotineta electrică

Foto: Profimedia

Dar întrebarea fundamentală este la fel de relevantă și astăzi – De ce nu este neapărat compania care a descoperit prima tehnologia revoluționară cea care câștigă cel mai mult de pe urma ei?

Răspunsul, după cum probabil ați intuit din titlu, se referă la modelul de business.

Modul în care comercializezi tehnologia este cel care oferă cea mai mare valoare adaugată, nu complexitatea tehnologică a produsului sau bugetele colosale de R&D. Prin modul de comercializare mă refer la direcția strategică (target market, diferențiere, pricing, trenduri) si la modelul de business (parteneriate, canale de distribuție, competențe cheie ale companiei și structura de costuri).

Sursa: Aagard, 2019. Digital business models: Driving Transformation and Innovation

Să luăm distribuția valorii adăugate - cât câștigă fiecare companie implicată în crearea unui bun, de la design până la distribuirea către consumatorul final, într-un lanț valoric generic din 2021.

Putem observa că unul dintre pașii cu cea mai mare valoare adaugată e cel de Research&Design.

Problema e că doar un număr extrem de limitat de organizații (atât academice, business-uri, cât si parteneriate între cele două) sunt în stare să creeze o tehnologie revoluționară combinând expertiză din mai multe domenii științifice. Și asta se întamplă foarte rar. Între timp, industria lucrează de-a lungul unei “traiectorii tehnologice” existente – îmbunătățesc cu 5% o tehnologie existentă cu fiecare iterație a produsului. Și, când o fac, competiția cu companii care copiază tehnologia prin reverse-engineering e atât de mare în unele cazuri încât companiile ajung să concureze numai pe bază de preț, ceea ce diminuează marja de profit.

Partea cea mai interesantă e în dreapta, la “New Usage Models”. Acolo sunt business-urile care comercializează o tehnologie existentă, dar folosind un model de business diferit. Mai pe scurt, îi lasă pe alții sa facă munca grea. Ele capturează cea mai mare parte din valoarea adaugată si storc cele mai mari marje de profit. Acolo sunt “Uber-urile” și “Airbnb-urile” lumii: companii antreprenoriale care au adresat o problema importantă pentru o masă mare de clienți și au deschis noi piețe pentru cei care erau nonconsumatori pana la apariția produsului lor, totul folosind tehnologii existente. Această abordare este la îndemâna oricărei companii si ROI este mult mai bun decât în cazul precedent.   

În cazul în care te întrebi de ce companiile bătrâne, care au existat pe piață cu mult înaintea apariției unui model de business nou, nu acționează imediat când apare această amenințare. Răspunsul diferă de la caz la caz, dar, în general, este din cauza lipsei de viziune a managementului și a inerției. Companiile mari deja adreseaza un anumit segment de consumatori, deci au în derulare proiecte care deservesc acel segment cu o ofertă bine definită. Dacă ar schimba brusc direcția, acele proiecte s-ar transforma în costuri irecuperabile. În acest scenariu, orice manager ar avea dificultati în a găsi susținere din partea celorlalți stakeholderi.

Serios, e ridicol când te gândești că ești CEO la Marriott Hotels, cel mai respectat lanț hotelier din lume, și vin doi băieți a căror companie nu deține nicio clădire de inchiriat, dar care oferă clienților posibilitatea de a închiria o insula privată pentru un sejur, cu mic dejun inclus. Și nu poți face nimic altceva decât să îi privești cum îți mănâncă din cota de piață (ma refer la Airbnb).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult