Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un model de business bun este mai valoros decât o tehnologie revoluționară. Povestea unei invenții românești din anii '70

Filmulețul de mai sus prezintă o trotinetă electrică de producție 100% românească, de prin anii ’70. Cu toate astea, nu o companie românească este recunoscută pentru aceasta inovație, ci companii precum Bolt sau Xiaomi care au venit pe piață aproape 50 de ani mai târziu, în mare parte cu aceeași tehnologie.

Nu vreau sa dezbat contextul politic si economic al vremii, care cu siguranță a contribuit la diminuarea inovației, eliminarea oportunităților antreprenoriale (cel puțin cele legale) și a ecosistemelor de business. 

Trotineta electrică

Foto: Profimedia

Dar întrebarea fundamentală este la fel de relevantă și astăzi – De ce nu este neapărat compania care a descoperit prima tehnologia revoluționară cea care câștigă cel mai mult de pe urma ei?

Răspunsul, după cum probabil ați intuit din titlu, se referă la modelul de business.

Modul în care comercializezi tehnologia este cel care oferă cea mai mare valoare adaugată, nu complexitatea tehnologică a produsului sau bugetele colosale de R&D. Prin modul de comercializare mă refer la direcția strategică (target market, diferențiere, pricing, trenduri) si la modelul de business (parteneriate, canale de distribuție, competențe cheie ale companiei și structura de costuri).

Sursa: Aagard, 2019. Digital business models: Driving Transformation and Innovation

Să luăm distribuția valorii adăugate - cât câștigă fiecare companie implicată în crearea unui bun, de la design până la distribuirea către consumatorul final, într-un lanț valoric generic din 2021.

Putem observa că unul dintre pașii cu cea mai mare valoare adaugată e cel de Research&Design.

Problema e că doar un număr extrem de limitat de organizații (atât academice, business-uri, cât si parteneriate între cele două) sunt în stare să creeze o tehnologie revoluționară combinând expertiză din mai multe domenii științifice. Și asta se întamplă foarte rar. Între timp, industria lucrează de-a lungul unei “traiectorii tehnologice” existente – îmbunătățesc cu 5% o tehnologie existentă cu fiecare iterație a produsului. Și, când o fac, competiția cu companii care copiază tehnologia prin reverse-engineering e atât de mare în unele cazuri încât companiile ajung să concureze numai pe bază de preț, ceea ce diminuează marja de profit.

Partea cea mai interesantă e în dreapta, la “New Usage Models”. Acolo sunt business-urile care comercializează o tehnologie existentă, dar folosind un model de business diferit. Mai pe scurt, îi lasă pe alții sa facă munca grea. Ele capturează cea mai mare parte din valoarea adaugată si storc cele mai mari marje de profit. Acolo sunt “Uber-urile” și “Airbnb-urile” lumii: companii antreprenoriale care au adresat o problema importantă pentru o masă mare de clienți și au deschis noi piețe pentru cei care erau nonconsumatori pana la apariția produsului lor, totul folosind tehnologii existente. Această abordare este la îndemâna oricărei companii si ROI este mult mai bun decât în cazul precedent.   

În cazul în care te întrebi de ce companiile bătrâne, care au existat pe piață cu mult înaintea apariției unui model de business nou, nu acționează imediat când apare această amenințare. Răspunsul diferă de la caz la caz, dar, în general, este din cauza lipsei de viziune a managementului și a inerției. Companiile mari deja adreseaza un anumit segment de consumatori, deci au în derulare proiecte care deservesc acel segment cu o ofertă bine definită. Dacă ar schimba brusc direcția, acele proiecte s-ar transforma în costuri irecuperabile. În acest scenariu, orice manager ar avea dificultati în a găsi susținere din partea celorlalți stakeholderi.

Serios, e ridicol când te gândești că ești CEO la Marriott Hotels, cel mai respectat lanț hotelier din lume, și vin doi băieți a căror companie nu deține nicio clădire de inchiriat, dar care oferă clienților posibilitatea de a închiria o insula privată pentru un sejur, cu mic dejun inclus. Și nu poți face nimic altceva decât să îi privești cum îți mănâncă din cota de piață (ma refer la Airbnb).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult