Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Un model de business bun este mai valoros decât o tehnologie revoluționară. Povestea unei invenții românești din anii '70

Filmulețul de mai sus prezintă o trotinetă electrică de producție 100% românească, de prin anii ’70. Cu toate astea, nu o companie românească este recunoscută pentru aceasta inovație, ci companii precum Bolt sau Xiaomi care au venit pe piață aproape 50 de ani mai târziu, în mare parte cu aceeași tehnologie.

Nu vreau sa dezbat contextul politic si economic al vremii, care cu siguranță a contribuit la diminuarea inovației, eliminarea oportunităților antreprenoriale (cel puțin cele legale) și a ecosistemelor de business. 

Trotineta electrică

Foto: Profimedia

Dar întrebarea fundamentală este la fel de relevantă și astăzi – De ce nu este neapărat compania care a descoperit prima tehnologia revoluționară cea care câștigă cel mai mult de pe urma ei?

Răspunsul, după cum probabil ați intuit din titlu, se referă la modelul de business.

Modul în care comercializezi tehnologia este cel care oferă cea mai mare valoare adaugată, nu complexitatea tehnologică a produsului sau bugetele colosale de R&D. Prin modul de comercializare mă refer la direcția strategică (target market, diferențiere, pricing, trenduri) si la modelul de business (parteneriate, canale de distribuție, competențe cheie ale companiei și structura de costuri).

Sursa: Aagard, 2019. Digital business models: Driving Transformation and Innovation

Să luăm distribuția valorii adăugate - cât câștigă fiecare companie implicată în crearea unui bun, de la design până la distribuirea către consumatorul final, într-un lanț valoric generic din 2021.

Putem observa că unul dintre pașii cu cea mai mare valoare adaugată e cel de Research&Design.

Problema e că doar un număr extrem de limitat de organizații (atât academice, business-uri, cât si parteneriate între cele două) sunt în stare să creeze o tehnologie revoluționară combinând expertiză din mai multe domenii științifice. Și asta se întamplă foarte rar. Între timp, industria lucrează de-a lungul unei “traiectorii tehnologice” existente – îmbunătățesc cu 5% o tehnologie existentă cu fiecare iterație a produsului. Și, când o fac, competiția cu companii care copiază tehnologia prin reverse-engineering e atât de mare în unele cazuri încât companiile ajung să concureze numai pe bază de preț, ceea ce diminuează marja de profit.

Partea cea mai interesantă e în dreapta, la “New Usage Models”. Acolo sunt business-urile care comercializează o tehnologie existentă, dar folosind un model de business diferit. Mai pe scurt, îi lasă pe alții sa facă munca grea. Ele capturează cea mai mare parte din valoarea adaugată si storc cele mai mari marje de profit. Acolo sunt “Uber-urile” și “Airbnb-urile” lumii: companii antreprenoriale care au adresat o problema importantă pentru o masă mare de clienți și au deschis noi piețe pentru cei care erau nonconsumatori pana la apariția produsului lor, totul folosind tehnologii existente. Această abordare este la îndemâna oricărei companii si ROI este mult mai bun decât în cazul precedent.   

În cazul în care te întrebi de ce companiile bătrâne, care au existat pe piață cu mult înaintea apariției unui model de business nou, nu acționează imediat când apare această amenințare. Răspunsul diferă de la caz la caz, dar, în general, este din cauza lipsei de viziune a managementului și a inerției. Companiile mari deja adreseaza un anumit segment de consumatori, deci au în derulare proiecte care deservesc acel segment cu o ofertă bine definită. Dacă ar schimba brusc direcția, acele proiecte s-ar transforma în costuri irecuperabile. În acest scenariu, orice manager ar avea dificultati în a găsi susținere din partea celorlalți stakeholderi.

Serios, e ridicol când te gândești că ești CEO la Marriott Hotels, cel mai respectat lanț hotelier din lume, și vin doi băieți a căror companie nu deține nicio clădire de inchiriat, dar care oferă clienților posibilitatea de a închiria o insula privată pentru un sejur, cu mic dejun inclus. Și nu poți face nimic altceva decât să îi privești cum îți mănâncă din cota de piață (ma refer la Airbnb).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult