Trăim în era internetului. Teoretic suntem conectați, și totuși nu pot să nu remarc cât suntem de deconectați.
Conversăm în milioane de mesaje, dar parcă ne este greu să comunicăm față în față cu un interlocutor.
Cred cu putere că o mai bună comunicare la nivel personal și profesional poate duce la o îmbunătățire substanțială a modului în care evoluează circumstanțele în care ne regăsim zilnic.
Viață de expat te provoacă la experiențe foarte diferite. Ai ocazia să te reinventezi, să te integrezi, să te adaptezi, să îți dovedești abilitățile și să alegi cine ești: un român care nu mai vrea să audă de România, sau cineva care rămâne conectat și caută să contribuie.
Personal, experiența de a trăi în afara țării, m-a ajutat să dezvolt o viziune macro asupra posibilităților din România și din străinătate, care mi-a permis să gândesc la scală mai mare. Din acest punct am plecat la drum cu ceea ce astăzi se numește Romanian IT-Comunitatea globală a românilor din tech.
Cu Romanian IT ne-am dorit încă de la început să creăm un canal prin care să putem interacționa, comunica și colabora. În diaspora este mult mai dificil să îți creezi un network și să te conectezi cu oamenii, cum erai obișnuit acasă. Vedem pe pielea noastră puterea comunităților și a grupurilor. Petrecem timp împreună, organizăm ieșiri, colaborăm, ne ajutăm. Simți că ești parte din ceva mai mare și asta te face să te simți oarecum protejat.
Toți ne dorim, sau cel puțin așa îmi place să cred, ca România să evolueze. Fie că asta înseamnă lupta anticorupție, fie că înseamnă dezvoltarea sectorului agricol sau cel informatic. Orice evoluție, în orice domeniu, reprezintă un pas în direcția normală și atât de necesară pe care celelalte țări europene îl fac în mod natural și constant. Acest proiect este modul în care am ales noi să ne aducem contribuția la această evoluție.
Ideea comunității Romanian IT a plecat dintr-o nevoie simțită la nivel personal, atât de mine, cât și de colega mea din cadrul proiectului, Oana Bouraoui. Când te relochezi, intervine o perioadă de acomodare, de integrare, care devine mult mai ușoară când faci parte dintr-o comunitate. Personal am resimțit-o ca un dezavantaj, întrucât nu eram familiar cu mediul IT francez. Nefiind vorbitor fluent de limbă franceză, nu m-am putut integra rapid, așa încât am căutat sprijinul colegilor români, care speram să fie deja coagulați în cadrul unei comunități cu profil IT. Nu a fost cazul, așa încât am decis să creăm noi o astfel de comunitate. Destul de rapid însă, în urmă feedback-ului primit, ne-am dat seama că am putea să scalăm această idee la nivel mai mare. Nu ne gândeam la vremea respectivă la o rețea globală, dar proiectul a evoluat de la sine în momentul în care am început să discutăm cu alte persoane din diaspora, care și-au arătat interesul față de concept.
Am știut încă de la început că va trebui să fie în strânsă legătură cu România, așa încât am căutat pe cineva bine ancorat și conectat în ecosistemul local, care să ne se susțină în demersul nostru de a promova proiectul în țară. Așa ni s-a alăturat Vlad Pop din Cluj-Napoca, fost coleg de facultate, împreună cu care am reușit să realizăm și evenimentul de lansare din 2016 de la Cluj-Napoca: Romanian IT 1.0-un ecosistem global pentru IT-ul românesc.
Am atras speakeri din cadrul structurilor partenere: RBL (Romanian Business Leaders), ANIS (Asociația Patronală a industriei de software și servicii), Griffiths school of management, dar și antreprenori și reprezentați ai organizațiilor studențești. Ideea principală a fost aceea de a discuta despre importanța dezvoltării unui astfel de ecosistem global pentru IT-ul românesc.
Știm cu toții că în mod individual specialiștii români plecați în străinătate și-au făcut un renume, fie lucrând la companii de top, fie lansând startup-uri sau business-uri de succes. Ce simțeam noi că lipsește era un cadru în care să reușim să interconectăm acești actori ai mediului IT românesc, în vederea promovării lor și înlesnirii comunicării și colaborărilor dintre ei. Încă de pe vremea în care lucram cu clienți din Tel-Aviv, Israel, am rămas plăcut surprins de modul în care sunt conectați, se ajută și susțin reciproc, rezultatul fiind unul evident, întrucât Tel-Aviv este considerat pe bună dreptate în momentul de față al 2-lea Silicon Valley. Am îndrăznit să credem că și România ar putea ajunge să aibă un asemenea reper, deși poate sună nebunesc acum.
Apropo de „a îndrăzni să crezi”; de curând am avut plăcerea să particip la o conferință care l-a avut invitat special pe Sam Altman, președintele Y-Combinator, cel mai mare incubator din lume. Mi-a plăcut răspunsul lui la întrebarea: Ce anume crezi că diferențiază în momentul de față Europa de Silicon Valley?
„Cred că cel mai important și evident aspect este legat de mentalitate și modul în care sunt privite inițiativele foarte ambițioase. În Silicon Valley dacă cineva vine cu ideea creării unui produs nebunesc cu care speră să îmbunătățească lumea, cei din jur îl încurajează; tocmai pentru că au înțeles cât de bine se plătește să ai încredere, și cât de costisitor e să fii naiv. În Europa, nu există încă această abordare, fie că vorbim de Londra, Paris sau alte orașe. Aici dacă ai o idee nemaiîntâlnită, lumea îți zice că ești nebun și că e prea dificil. Într-o formă sau alta te descurajează. Nu e vorba de capital financiar, ci de încrederea pe care o resimți și modul în care sunt privite ideile inovatoare".
Există bineînțeles mai multe orașe în România care s-au dezvoltat puternic pe acest sector: București, Cluj, Brașov, etc dar nici unul care să poată intra în aceeași categorie cu Tel-Aviv sau Silicon Valley. Există însă potențial și asta este îmbucurător. Nu trebuie însă uitat de potențialul extern imens care este reprezentat de know-how-ul specialiștilor din diaspora, interesul nefiind acela de repatriere fizică, ci mai degrabă de reconectare cu România și de colaborare. Beneficiile sunt bineînțeles bidirecționale, întrucât în România nu ne dorim dezvoltarea unei noi comunități, ci o colaborare strânsă cu toate comunitățile regionale existente, cu care avem deja relații foarte strânse; majoritatea fiindu-ne deja parteneri sau în discuții pentru desfășurarea de proiecte în parteneriat.
Noi, Oana, Vlad și cu mine, echipa de fondatori, am crezut încă de la început că o colaborare strânsă între actorii IT-ului românesc din diaspora și România poate contribui la accelerarea acestui sector. Am fost plăcut surprinși să vedem cum misiunea proiectului atrage tot mai mulți susținători.
Ceea ce se vede astăzi nu este doar munca noastră, a fondatorilor, ci a unei întregi echipei de voluntari: oameni cu joburi, owneri de startup-uri sau business-uri, și a partenerilor, precum LSRS (Liga studenților români din străinătate), care au vrut să ne ajute să ducem proiectul mai departe.
Împreună cu ei am reușit să demarăm mai multe proiecte în cadrul comunității prin intermediul cărora să dăm valoare membrilor și să le oferim ocazia de a se promova și de a-și promova inițiativele.
În momentul de față există următoarele activități în cadrul comunității:
-Webinarii bilunare-pe tematică tehnică, susținute de membrii comunității cu experiență bogată în domeniile în care activează; proiect gestionat de Ruben Luca de la Microsoft România.
-Startup Feedback Session, proiect gestionat de Cezar Grigore, CTO la Index.io (startup incubat de YCombinator). Sesiunile sunt înregistrate și accesibile ulterior pe canalul de Youtube.
-Un blog pentru cei pasionați și interesați de articole tehnice, gestionat de Titus Căpilnean, Growth Manager & Product Marketer la Digital Genius, San Francisco;
-Întâlniri în centrele locale, cu scop de networking și prezentare de subiecte de interes pentru comunitate.
-O serie de proiecte tehnice cu caracter civic;
-Canalul de Slack, unde se desfășoară comunicarea între membri pe diferite topicuri;
Urmează ca în perioada următoare să organizăm evenimente de anvergură mai mare cu sprijinul colaboratorilor și partenerilor noștri, precum și a Ambasadei Române la Paris și din Londra.
Ne-am propus așadar să aducem în primă fază împreună cât mai multe persoane, atât din afara țării, cât și din țară, iar astăzi, după un an de la demararea proiectului, comunitatea noastră înregistrează peste 850 de membri din peste 10 țări. Am reușit să demarăm crearea de centre în diaspora în Paris, Londra, Manchester, Munchen și San Francisco, având în plan ca până la finalul anului să ajungem la 10 centre și peste 2500 de membri. Scopul acestor comunitați este multiplu: networking, intra-ajutorare, colaborare.
Din experiența proprie am observat cât de important este să ai un network bine dezvoltat în momentul în care demarezi un proiect sau cauți colaboratori. De aceea ne dorim să creăm un astfel de cadru, în cât mai multe locații astfel încât, de exemplu, o inițiativă plecată din Londra să poată foarte ușor să se dezvolte în România, dar și invers. Pentru mai multe informații ne puteți găsi pe site, pe Facebook, pe LinkedIn și pe Twitter, sau pe office@romanianit.com.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Citeam cu câteva luni în urmă în legătură cu Lara Fabian (cea foarte tânără), despre reacțiile presei franceze la vremea respectivă, care demolează noul (propriu și valoros!), în loc să îl încurajeze (cum fac anglo-saxonii) - articolul era în franceză, un IT-ist poate găsi așa ceva pe net fără să îi dau referințe. Nu știam că era un citat din ... „Sam Altman”.
2. Toți „democrații” vor să „dezvolte” România! Dacă ne-am întâlni pe stradă, ei ne-ar scuipa în față - echivalentul modului în care ne scriu articole în presă. Adică România e nou-născută și trebuie „ajutată” să se dezvolte - noi nu am existat, înaintea lor decât într-o țară subdezvoltată! Cum am ajuns aici nu vor să ne spună. Noroc cu americanii, care ne povestesc pe gratis.
3. Cu ce lucruri mărețe se ocupă un IT-ist nu pot să ne povestească fiindcă e cel puțin secret de serviciu, dacă nu și militar. Da, și nemții spun că „Tel Aviv”-ul ar fi al doilea Silicon Valley - au robotică și la grădiniță (acesta a fost un reportaj cu video, le-am văzut roboțeii printre „șoimii patriei”, la Tel Aviv). Să nu vă așteptați să vă explice autorul articolului de față cum și de ce Tel Aviv-ul stă așa bine! Fosta dvs. colegă - Lelia V. Munteanu - v-a tradus știrea unui acord pe 10 ani, de aprox. 40 miliarde de dolari „ajutor”, semnat relativ recent de Președintele Obama.
4. IT-iștii „vor să ajute” România, ajutând strângerea ”colaborării” cu diverse comunități profesionale românești. Ei nu vor să creeze o nouă comunitate IT în România (Doamne feri, că doar există deja, deci s-ar scandaliza!), vor doar „ecosistem” pentru ei - sună ca un fel de ... „căutăm colaboratori”. Că asta se face în pragul celei de-a treia conflagrații mondiale (între țări capitaliste toate!) nu mai e timp să se discute fiindcă ... s-a terminat articolul. IAR!
5. Autorul cooperează cu succes chiar aici și acum cu un alt raportor al Democrației: articolul despre pensii, cu fotografia unui bărbat mai în vârstă, doborât de bunăstare și oportunități, odihnindu-și deznădejdea pe treptele unei mărețe clădiri (rămase din socialism, probabil). Acolo, ni se explică precum unor idioți cum „contribuția pentru pensie a fiecăruia nu i se întoarce respectivei persoane la vârsta pensionării, ci este folosită pentru plata pensiilor curente”! Cu implicația ... „populația evoluează negativ” etc. Democrația ne-a promis bunăstare până prin 1989, apoi a lovit-o criza veșnică a prețului (LIBER manipulat!) al petrolului, pe durată eternă - anume până cade Putin, dacă nu toată Rusia. Mult mai sofisticată decât „Comunismul”, Democrația e oricând gata să vă explice științific de ce nu e așa cum vi s-a promis! Puțintică răbdare!
Americanii numesc asta pescărește: „bait and switch”. Pe românește: „una spui, alta faci”.
Adică până și americanii mint în cursurile lor universitare de economie și asigurări, când susțin că și ei (nu doar „comuniștii”) investesc sumele respective, nu le folosesc direct pentru plata beneficiarilor imediați și urgenți! Schema aceasta din urmă - zic ei - s-ar numi „schemă Ponzi” și ar duce drept la închisoare, după cum a pățit precedentul lor Bernie (M.) de faimă internațională!
Dar românilor le poți spune orice, fiindcă ei sunt subdezvoltați! Cum s-a ajuns aici veți afla după ce se va schimba vântul - dacă supraviețuiți.
6. Fac și eu precum francezii (latinii), când dau de ceva de valoare de-al lor: „Mai vreți onestitate democrată ? Nici măcar nu contează, fiți siguri că Democrația vă va oferi același „regim alimentar” pe mai departe, fie că vreți, fie că nu. Țineți-vă bine, că s-au pus pe dezvoltarea României IT (India, watch out!), ridicarea școlilor din propria mizerie autoindusă etc. Numai să supraviețuiți!”
P.S.
Dacă v-ar spune Democrația câte scriu americanii de a lor proprie ... atunci măcar presa românească ar fi antrenantă! Traducători aveți, nu ? Decizia în legătură cu care sunt „Fake News” (ei alintau „Fox News” cu apelativul „Faux News” de multă vreme!) și care nu, care sunt „Alt News” și care nu, rămâne la intuiția fiecăruia.
Să nu vă închipuiți că își face Democrația probleme că „publicul” va trăi momente de confuzie, din motive lingvistice: „Altman(n)” înseamnă „OldMan”; „Altnews” înseamnă „Alternative News”, vine din altă limbă - poporul democrat înțelege instantaneu și instinctiv.
Și o vorbă bună pentru autor: da, „comunitatea” e importantă (și multiubită în Democrație - câtă vreme nu degenerează în „comunism”!), mai ales dacă e comunitate de „birds of a feather”, cum i-ar spune americanii.
Mulțumesc pentru răspuns.
Nu, nu am lucrat cu ei, am fost doar vecin cu unul, aterizat din Germania - un puști. Lucra la o bancă, rapid.
Este bine că nu mi-ați sugerat să fi căutat „farmbot” înainte să îl menționați - doar articolul e scris pentru cunoscători, nu pentru toți cititorii!
Să vă întreb și la ce folosește „farmbot”, sau să îl întreb pe Google ? Și, mai ales, de ce asemenea „detalii” nu au mai încăput în articol ?
P.S.
India e mare, plus ... s-ar putea să progreseze. De exemplu, au ceva numit ”GATE”, un examen de admitere la programe de masterat și doctorat pentru ingineri. Priviți subiectele date la examenele de admitere (trecute), să vedeți nivelul. La matematică, merg până la anul 3 al RSR; la fizică, asemănător. La fiecare examen, numărul de întrebări este MARE (câteva zeci bune), timpul este SCURT. Și e vorba de ingineri, nu de matematicieni ori fizicieni.
Serios, va lua România fața Indiei ?