Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Un pas înainte, doi înapoi. Opiniile lui Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu

Când am ajuns student la Litere, printre primele lucruri pe care voiam să le știu și eu, și restul colegilor mei din anul I era ce și când predă Mircea Cărtărescu. Am aflat atunci că s-a pensionat, spre dezamăgirea colectivă.

Acum, când Valeriu Nicolae a scris pe marginea romanului „Copilăria lui Kaspar Hauser” semnat de Bogdan Alexandru Stănescu, profesorul Mircea Cărtărescu a scris un text care m-a făcut să mă frec la ochi. Valeriu Nicolae nu a cerut să vină CNCD-ul, nu a cerut să fie retrasă cartea și dată la topit sau să fie Bogdan Alexandru Stănescu alergat cu furci și topoare pe la târgurile de carte. Valeriu Nicolae a semnalat faptul că nu a existat o dezbatere pe modul în care sunt prezentați rromii în roman. Atât! Iar Mircea Cărtărescu spune că asta e delațiune, iar Stănescu e o victimă. E drept, autorul „Nostalgiei” are un stil specific atunci când își dă cu părerea, în special când vine vorba de subiecte controversate. Înainte de toate, Cărtărescu se asigură că ce scrie nu afectează subvenția traducerilor oferită de Institutul Cultural Român, fiind vorba de aproximativ 340.000 de euro, din 2010 și până acum, după cum reiese dintr-un document transmis de ICR către redacția ziarului „Puterea”. Tot el este cunoscut pentru opinia de tipul „un pas înainte, doi înapoi”. Fie când își pune la poza de Facebook „Votez USR-Plus” ca mai apoi s-o șteargă, fie când zice că Bob Dylan merită Nobelul, dar de fapt nu-l merită, dar dacă ne gândim mai bine poate că totuși îl merită – urma să iasă o carte de versuri tradusă de el, dădea prost la marketing să spună că Dylan nu merită Nobelul, că doar au trecut asta și pe copertă -. Ceea ce trebuie înțeles de aici este că Mircea Cărtărescu este foarte flexibil în opinii, nu m-ar mira să șteargă postarea unde îl acuză pe Valeriu Nicolae de „delațiune” și să facă, cum spuneam, doi pași în spate.

O altă opinie venită din partea unui literat, de data asta și patron de editură, Andrei Ruse, mă face să mă întreb dacă în rândul scriitorimii române se află oameni care suferă de analfabetism funcțional. Valeriu Nicolae a scris: „Nu moralizarea artei e ceea ce mă face să scriu asta, resping moralizarea artei!” Domnul Ruse a răspuns: „Cât despre moralitatea literaturii sau în literatură, mă retrag, vă rog, bufnind într-un hohot de râs grotesc.”

Iar apogeul l-a atins Ștefan Agopian: „În loc să vă bucuraţi că un cetăţean român de etnie romă a cumpărat şi a citit un roman excepţional, care, e drept, l-a indignat, voi săriţi cu gura pe el.” În registrul ăsta eu nu pot adăuga nimic.

Revenind la Mircea Cărtărescu, mai bine că nu l-am avut profesor. Nu vreau să-mi imaginez ce atitudine ar fi avut dacă vreun student ar fi spus ceva cu care nu este de acord sau, mai important, despre cineva din cercul lui. 

Cât îl privește pe Valeriu Nicolae, să facă în continuare ce face, că face bine. Aștept același curaj și de la scriitorașii noștri, dacă își găsesc timp atunci când nu se duc să se laude unul pe altul sau nu merg în deplasări cu nevasta pe banii ICR.

P.S. Cineva mi-a spus că dacă voi îndrăzni să-l contrazic public pe Mircea Cărtărescu, niciun scriitor nu va mai accepta să îmi dea interviuri pe la târgurile de carte, iar pe la facultate voi fi judecat de unii studenți și chiar de unii profesori. Bine, persoana care mi-a spus asta a prezentat alt scenariu, dar să nu fim paranoici. N-are decât să fie așa, cu ocazia asta poate ne obișnuim cu ideea că „lumea literară” nu ar trebui să fie formată din scriitori și adulatorii lor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daniel00 check icon
    Literatura si arta in general ar trebui sa fie morala, iar daca nu este... mai bine lipsa. La ce ajuta sa imprastii in lume cu "fecale" zise artistice? Doar asa, ca sa se numeasca unii artisti?
    • Like 3
  • mhm check icon
    În loc să vă bucuraţi că un cetăţean român de etnie armeană a participat fără să obțină avantaje la dezbaterea privind un roman excepţional, voi săriţi cu gura pe el.
    • Like 1
  • Cine e Andrei Ruse?! Asta e întrebarea! Cât despre Cartarescu, un mare om fără talent.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Nu cunosc foarte bine speța, dar îmi amintesc de cazul lui Umberto Eco, cu romanul Misterioasa flacără a reginei Luana. Multe din fragmentele referitoare la fascism au fost atribuite autorului și nu personajului, mergând pe ideea că personajul și autorul trebuie să aibă aceleași concepții.
    • Like 1
  • În 1934 tânărul Eugen Ionescu publica "NU". Dacă ar mai trăi, probabil ar publica "NU" - ediţie revăzută şi adăugită. În privinţa opiniilor, Schopenhauer era de părere că ele se comportă ca un pendul care oscilează de o parte şi de alta a adevărului. Au nevoie de timp până să-l găsească şi să se oprească. Există oameni şi opiniile lor care nu se opresc niciodată din oscilaţie. În România, tărâmul literar nu e singurul populat cu oameni pendulă...
    • Like 0
    • @ Cristea Petrica
      Daniel00 check icon
      Aceste asa zise oscilatii morale ale "artistului" arata doar ca acel om inca "penduleaza" din interes intre "ce e bine si ce e rau"... judecand totul prin prisma lui "mie sa-mi fie bine". Asa judeca si majoritatea inculta, fara sa-si mai dea aere de artist...
      • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Lui Valeriu Nicolae i-au sărit in cap o mulțime de scriitori, nu doar Cărtărescu. O dovadă de solidaritate a breslei, care ar fi frumoasă dacă nu ar mușca agresiv din altcineva care, culmea, mai are și dreptate. Era bine să dați niste citate din cartea cu pricina, ca să judece cititorii de unii singuri. O fac eu, din memorie. Avem denumiri ca țigani borati. Apoi țigănci prostituate care sunt chemate "să o suga lu' ăla micu". Apoi un alt țigan e descris grotesc cu penisul pe afară, arătat unui copil, pentru că e un pervers. Un penis, ca, citez, un cârnat rozaliu.
    Astea sunt faptele. Acum vin scriitorii care ne vorbesc de autonomia esteticului si de faptul că asta e viziunea personajului-narator, nu a autorului însuși. Suntem certați savant că nu înțelegem noi o noțiune de gimnaziu (da, aveți dreptate, e o teorie literara simplă de gimnaziu, deci un argument de doi lei). Că Valeriu Nicolae vrea poliția gândirii si cenzură etc etc. El a încercat sa se apere întrebând: ati fi putut scrie tot asa despre niste evrei? Exact, mă intreb si eu, puteam crea un personaj jidan pedofil sau ucigas de copii sau mai stiu eu ce era in prejudecata vremurilor?
    Dar asta nu e tot. Ca să citez un prieten, in capul scriitorilor de la noi (nu toti, din fericire) este vraiște. Când le convine, afirmă ca sunt o voce care se adaugă la dialogul social. Cu alte cuvinte au o opera cu mesaj. Dau citate din același personaj-narator care, de data asta, se suprapune perfect cu vocea autorului însuși. Ne invită sa reflectam, să luăm aminte. Când nu le mai convine, afirmă că e doar estetic pur (sau estetica mizerabilista, obosita de niste decenii bune).
    E o duplicitate trista.
    Eu insa as zice altceva si i-as contrazice pe oamenii astia cu armele lor. Bine, bine, dar unde e valoarea aici? Unde e acel estetic cu autonomia lui? O avem? Sau agresivitatea de limbaj functioneaza doar precum hainele cele noi ale împăratului? Pentru că dacă te legi de ei, esti acuzat ca vetust, depășit (daca esti in vârstă), sau ca pudibond (pudibonda, daca esti femeie). Iată deci o tactică simplă de bullying cultural (inclusiv aceasta solidaritate de haită, o cârdășie), ca sa se ascundă gaunosenia unei cărți prost scrise.
    • Like 4
    • @ Rucs
      sz check icon
      În romanul Abraxas, altă carte prost scrisă dar premiată, B.-A. Stănescu chiar a creat un personaj ,,jidan" pedofil. E vorba de Iacov Levi Moreno, un tip ,,cu chipul măsliniu și un nas ce nu lăsa îndoială în legătură cu neamul din care se trage", din capitolul ,,Apoteoza lui Iacov Levi Moreno". Cuvîntul ,,jidan" apare zeci de ori în carte, care vădește un antisemitism îngîmfat pe tot parcursul. Așadar, Valeriu Nicolae se înșeală cînd întreabă, ipotetic, cum ar fi fost ca Stănescu să scrie la fel despre evrei.
      • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult