Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani la nivel mondial și-au pierdut locurile de muncă în timpul pandemiei. Automatizarea este următoarea amenințare - studiu

tineri - profesie

Foto: Getty Images

Aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani la nivel mondial, însemnând circa 325 milioane de persoane, și-au pierdut locurile de muncă sau au veniturile diminuate din cauza pandemiei, iar pe termen mediu și lung automatizarea este următoarea amenințare, relevă raportul ”Reaching YES. Addressing the youth employment and skilling challenge”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.

Raportul notează că, deși numărul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a crescut cu 30% între anii 1999 și 2019, rata de angajare în rândul lor a scăzut cu aproximativ 12% în aceeași perioadă. Dintre tinerii care sunt angajați, mulți se află în economia informală și ocupă locuri de muncă cu salarii mici, condiții de muncă periculoase și cu siguranța redusă. Aceștia au fost cei mai expuși pierderii locurilor de muncă în timpul pandemiei. Dintre cei care au un loc de muncă formal, mulți sunt angajați pe poziții inferioare calificării lor pentru că nu au competențe aliniate cu nevoile angajatorilor sau pentru că oferta pentru pozițiile care li s-ar potrivi este prea mică.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România a fost de 22%, de aproape 3 ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei generale în vârstă de muncă (15-64 ani), de 62,4%.

Tranziţia de la școală la piaţa muncii este dificilă pentru mulți tineri fie pentru că s-au pregătit pentru profesii unde oferta este prea mică, fie pentru că aptitudinile lor sunt nealiniate cu așteptările angajatorilor, fie pentru că nu vor să urmeze alte programe de învățare, considerând că studiile formale sunt suficiente. Cu alte cuvinte există un decalaj între ceea ce oferă economia reală și competențele generațiilor care intră pe piața muncii. Situația riscă să devină mai complicată în contextul digitalizării accelerate care va necesita o pregătire tot mai sofisticată, însemnând competențe tehnice, dar și creativitate, comunicare, gândire critică și capacitate de a rezolva probleme. Atât sistemele de educație formală, cât și angajatorii au o misiune și o responsabilitate de a ajuta tinerii să se integreze pe piața muncii.

Multe locuri de muncă care tradițional au fost ocupate de tineri riscă să fie automatizate, într-un ritm accelerat, iar fără programe educaționale, scăderea ratei de angajare și șomajul în rândul acestora pot avea implicații sociale mai largi prin creșterea polarizării, erodarea încrederii instituționale și generarea de tulburări sociale. Mai îngrijorător este că 63% dintre tinerii între 15 și 24 de ani de la nivel mondial nu au acces la internet acasă pentru a învăța cel puțin competențe digitale de bază.

Dobândirea competențelor potrivite pentru piața muncii de către tineri este o problemă globală și trebuie abordată la nivel național și local, mai ales în contextul în care companiile au pe agendă creșterea productivității prin automatizare.

Peste 40% din directorii generali din România, interesați de creșterea productivității prin automatizare

Potrivit raportului CEO Survey 2021, 83% dintre directorii generali la nivel global au în plan creșterea investițiilor în digitalizare. În același timp, 36% vor să crească productivitatea companiilor lor prin tehnologie și automatizare, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul ponderii directorilor executivi care au spus același lucru în 2016. Și în acest context, ei au în topul priorităților crearea unei forțe de muncă calificate, educate și adaptabile.

Procentul este și mai mare în România, unde peste 40% dintre directorii generali se arată interesați de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de peste 10% a investițiilor în transformare digitală.

Mai mult, directorii generali din România spun că disponibilitatea abilităților cheie reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea organizațiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupați și extrem de preocupați de acest aspect. Astfel, 39% dintre ei sunt interesați să asigure competențele necesare angajaților și să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică și incertă. De asemenea, 61% dintre liderii de organizații din România plasează pe locul trei în topul agendei de priorități a Guvernului dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite, educate și flexibile.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult