Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un start-up din Iași a creat o platformă care îți arată ce face copilul tău la școală. „Vrem să revoluționăm educația”. GENERAȚIA B

Alexandru Holicov

„Vrem să scoatem birocrația din educație și să le permitem profesorilor să se concentreze pe pregătirea lecțiilor și pe relația cu elevii”, spune Alexandru Holicov, un tânăr antreprenor din Iași. Acesta a creat, împreună cu vărul său, Ștefan Holicov, platforma de management educațional Adservio, care are astăzi 100.000 de utilizatori - profesori, părinți și elevi. 

Platforma le permite, între altele, părinților să afle în timp real dacă copiii lor au lipsit de la școală sau dacă, dimpotrivă, au dat răspunsuri bune la oră, iar profesorilor să urmărească mai ușor evoluția elevilor, să comunice mai ușor cu părinții și cu colegii, să ofere feedback mai rapid la proiecte și teme.

Au început să lucreze la ea în anul 2008, atunci când Alexandru avea 22 de ani. „Am vrut să tehnologizăm puțin educația, să aducem calculatoare cu conexiune la internet în sala de curs, care să-i permită profesorului să facă o oră mult mai interactivă”, spune Alexandru Holicov,, CEO și cofondator Adservio. S-au dus cu ideea lor și o prezentare în Power Point la directorul de atunci al liceului „Vasile Alecsandri” din Iași. Acesta a fost de acord să îi lase să încerce, iar tinerii au început să construiască calculatoarele potrivite pentru acest poiect. În septembrie 2009, 35 de astfel de dispozitive erau montate în sălile de clasă ale liceului, în secretariat, în cancelarie. 

„Poți să îți ajuți copilul la timp, înainte ca lucrurile să se agraveze”

„Mă simțeam ca Steve Jobs care lucra la primul Macintosh”, glumește el astăzi. „Era un calculator special, montat pe catedră, care se putea deschide doar de către profesor cu ajutorul unui stick. Avea o carcasă specială, ca să fie rezistent, iar atunci când profesorul scotea stickul calculatorul se închidea. Avea internet, profesorul putea să acorde note și absențe, putea să comunice cu elevii și cu părinții. Și mai putea face unele statistici”, spune antreprenorul. Au făcut apoi focusuri grupuri cu părinții și profesorii pentru a vedea ce opțiuni să mai adauge, iar platforma a început să se dezvolte.

Astăzi, profesorii le pot distribui elevilor materiale didactice pe Adservio, își pot organiza clasa pe mai multe grupuri de lucruri, pot pune absențele cu un singur click, pot face observații legate de evoluția elevilor. „Dacă un elev dă un răspuns bun, dar profesorul nu îi poate pune atunci notă, îi poate adăuga un punct la capitolul recompense. Își poate crea, de asemenea, un prag de la care punctele adunate să se transforme într-o notă de 10”, explică Alexandru Halicov. Observațiile legate de comportamentul elevilor, punctele de recompensă sau de penalizare, absențele, notele, informările legate de vacanțe, structura anului școlar, evenimente le sunt transmise părinților. 

„În acest fel, poți să vezi dacă copilul tău are dificultăți și poți să fii alături de el și să-l ajuți la timp, înainte ca lucrurile să se agraveze”, crede antreprenorul.  

„Alex, cifrele nu arată bine...”

Platforma le permite profesorilor să stocheze informații despre tot ceea ce fac, de la olimpiade și activități extrașcolare la olimpiade, iar elevilor să își încarce în ea temele și proiectele.

Utilizatorii platformei destinate școlilor și liceelor și grădinițelor sunt atât din învățământul privat cât și din cel de stat. Costul mediu variază între 4 lei și 10 lei pe lună de elev, adică de la 40 la 100 de lei pe an pentru fiecare copil. Însă investițiile au fost mari, spune Alexandru Holicov, iar reticența față de acest tip de catalog electronic este mare în sistemul românesc de educație. „Încercăm să le arătăm de opt ani că se poate. Că merge. De cele mai multe ori, e o luptă cu morile de vânt”, povestește antreprenorul. Investiția inițială, cea făcută la liceul „Vasile Alecsandri”, a fost de 30.000 de euro, iar un rol important l-a avut ajutorul familiei. 

„Vin dintr-o familie cu spirit antreprenorial, unchii mei, tatăl meu au afaceri. Înainte am mai avut două business-uri, unul de leasing auto, aduceam mașini din Europa, și unul imobiliar. Familia mea m-a ajutat, dar la un moment dat nici ei nu mai credeau în viziunea mea: Unde te duci cu asta? Alex, cifrele nu arată bine… Ești pe zero, ești pe minus”, spune tânărul. 

Însă nu a vrut să renunțe. „Nu pot să îl abandonez. Cred atât de mult în proiectul ăsta. Proiectul ăsta va putea schimba educația din România, dacă va fi implementat în cât mai multe școli. Are o putere extraordinară de schimbare, de revoluționare a modelului de predare, de comunicare, de gestionare a informațiilor. Dacă ar fi implementat la o scară mult mai largă cred că ar fi pentru prima dată o adevărată reformă în educație”, susține Alexandru Holicov. 

Un astfel de instrument ar putea, în opinia lui, să le permită inspectoratelor să aibă statistici în timp real, iar Ministerului Educației să aibă o radiografie exactă a sistemului care să îi permită să elaboreze politici eficiente. Potrivit Adservio, în școlile în care s-a implementat sistemul, procentul absențelor a scăzut cu 60%. 

Recent, Alexandru Holicov a participat la acceleratorul de afaceri pentru start upuri high-tech, EY Accelerating Entrepreneurs, fiind antreprenor român care ajunge în acest program. Cinci dintre cele 48 de start-upuri erau din domeniule educației. „Unul dintre proiecte era o platformă care să le permită elevilor să își facă teste de orientare în carieră. Noi avem deja așa ceva în platformă pentru elevii de liceu”, a remarcat el. La fel cum a văzut cum platforme apărute mai târziu decât Adservio în străinătate au deja mult mai mulți utilizatori. Platforma este deja disponibilă în limba engleză, iar Alexandru Holicov vrea să o extindă în străinătate. „Vom continua însă să ne extindem și în România. Nu vom renunța la România”, spune el.

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Majoritatea parintilor de Romania nu au educatia si mentalitatea necesara sa-si AJUTE copilul, indiferent unde ar fi acesta.
    Parintele de Romania e prea preocupat sa produca pt familie, deci n-are timp sa-si supravegheze copilul.
    Daca vorbim de Parintii de Romania du Dorobanti, atunci aceia vor fi mult mai fericiti acum. Poate pt ei se va activa si camera de la telefonul copilului sa-l vada cand fumeaza.
    Poate in Germania sau Japonia ar fi fost un lucru bun. Aici se incearca scoaterea Rinocerului din mlastina si trimiterea lui la prasit.
    Succes!
    • Like 1
    • @
      check icon
      Să vedeți scenă. Fusei la ședința cu părinții a fi-mi. O doamnă profesoară care făcea pe Gigă duru nu o lasă pe o fată să intre în clasă, deși ceruse frumos voie să-și ia paltonul din cuier. „Cum îți permiți să mă întrerupi?” tuna profa cea dură. Peste 50 de min., în pauza următoare, fata intră din nou, de data asta intervin, profa se supără, fata își ia paltonul, profa se supără pe mine...
      A doua zi am aflat că în sală se afla și mama fetei, care venise la ședință pt fiul ei, fratele fetei cu pricina. A tăcut mîlc tot timpul, nu și-a apărat copilul care își uitase paltonul... Ca și cum nu ar fi fost acolo.
      Ce concluzie trageți?
      • Like 0
    • @
      check icon
      Intamplarea este simpromatica pentru toata societatea romaneasca.
      In scena apare autoritatea abuziva, cetateanul responsabil si vaoarea sociala de baza.
      Atitudinea profesoarei este manifestarea de putere, absoluta, abuziva si discretionara dublata de o lipsa majora de sensibilitate, decenta, ratiune, bun-simt etc.
      Parintele este personajul care stie:
      - ca o interventie este justa, corecta si necesara;
      - ca o interventie impotriva autoritatii va aduce prejudicii copiilor ei. Este o concuzie eementara dat fiind modelul de autoritate care se manifesta abuziv, fara jena.
      Pe de o parte atitudinea parintelui este lasa. Pe de alta parte este responsabila. Este totodata realista. O puna pe mama in situatia de a alege intre o viata normala pentru copiii ei sau un razboi in care va fi singura impotriva unui intreg sistem (stie cu nu va gasi nici un aliat in lupta asta - interventia persoanei este exceptia de la regula).
      Justificarea existentei sistemlui de educatie si a institutiei parintelui ese copilul. Copilul este reperul care da sens la tot ce misca pe suprafata pamantului. Asta in din perspectiva adevarului.
      Din perspectiva intereselor marunte care compun toti participantii, adevarul nu are nici o utilitate.
      Replicati exemplul la scara sociala si veti vedea realitatea in toata complexitatea ei.
      Este vorba de inclinatia pentru corect si adevarat care s-a diluat pana la inexistenta si care a fost inlocuita cu practic si convenabil.
      Mai vad ca scena se petrece intr-o scoala din Bucuresti. De unde sunt eu asa ceva nu se poate intampla fiindca apelul la buna cuviinta si la bun simt inca mai reprezinta reflexe.
      • Like 0
    • @
      check icon
      De asta am și spus că, pe lista mea de priorități, este CIVILIZAREA românilor. Mi se pare mult mai important să-i facem să priceapă că NU se aruncă resturile de la bucătărie pe geam, cu gîndul că le vor mînca pisicile și cîinii din zonă, în schimb îi vor atrage pe șobolani. Că trebuie să facem o țară curată și civilizată, dacă dorim să avem și turism de calitate (doamnă Larsson, mă citiți?). că trebuie să avem un trafic civilizat, nu dement, ca să nu mai avem 4500 de morți pe an... Astea mi se pare MULT mai importante decît discursurile snobe și lipsite de conținut, manipulatoare (de tip „corupția ucide”, cînd cu incendiul, care imediat a mutat discuția din planul neglijenței criminale și a nepăsării în planul politic).
      • Like 0


Îți recomandăm

Simona Halep

„Opriți asta! E inuman!”, nu m-aș fi putut abține să strig dacă eram pe Rod Laver Arena, cu toate că vedeam mai mult decât meciul de tenis Simona Halep -Lauren Davis, vedeam unul dintre marile filme ale tuturor timpurilor.

Citește mai mult

Gabriela Firea - Carmen Dan

Noi, cei mulți și tăcuți, care am tolerat ani după ani impostura, nesimțirea, lipsa responsabilității și a integrității. „Nu putem face nimic!” - m-am uitat în ochii lui mânioși și m-a invadat o rușine teribilă pentru că generația mea nu a reușit să schimbe nimic. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Citește mai mult

Help Autism

Mărul este roșu. Jucăria este roșie. Geaca este roșie. Un copil „tipic” învață culorile spontan, aproape fără ca părintele să își dea seama când s-a petrecut acest lucru. Un copil cu autism are, de obicei, o astfel de achiziție doar după eforturi chinuitoare și după munca neobosită pe care o fac psihologii, terapeuții și părinții, nevoiți să lupte în fiecare zi pentru fiecare mic progres, pentru fiecare nouă punte legată cu lumea.

Citește mai mult