Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Unele cacialmale la recensământ

recensamant 2022

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Mai toți am înțeles, firesc, că a răspunde corect și la timp la cerințele recensământului este o datorie cetățenească.

Numai că, dinspre partea autorităților implicate, s-a dovedit că lucrurile nu au mers întotdeauna cum ar fi trebuit.

Autorecenzarea online a întâmpinat unele dificultăți și poate ar fi fost util, cum am auzit pe unii cetățeni exprimându-și dorința, ca această posibilitate să se fi menținut pe toată durata prevăzută a recensământului.

Pentru cei care nu au știut sau, din diverse cauze, nu au reușit să se autorecenzeze online (ceea ce, dacă nu ar fi pus problema abilităților informatice, încă deficitare la destul de multe persoane, din cauze de vârstă, pregătire, dotare etc., era, în principiu, o soluție comodă pentru cetățeni și mai ieftină pentru autorități), legea prevede posibilitatea recenzării prin mijloacele clasice ale interviului față în față: prezentarea la domiciliu a unor recenzori specializați, dotați cu o tabletă, dând cetățenilor posibilitatea de a fi îndrumați, de a primi lămuriri, de a evita, prin consultarea actelor la îndemână (despre datele referitoare la locuința ocupată, studiile persoanelor etc.) riscul de a greși.

Mass-media și-a făcut datoria informând publicul referitor la diverse aspecte legate de recensământ (mai puțin asupra celor privitoare nu doar la populație, ci și la locuințe), despre modalitățile de prevenire a infiltrării unor falși recenzori etc.

Iar cei care nu reușiseră autorecenzarea s-au pus pe așteptat recenzorul, care nu mai venea, și nu mai venea, deși timpul trecea. Consultări între vecini, implicarea comitetelor asociațiilor de locatari/proprietari ș.a.m.d. Între timp îngrijorarea creștea, mai ales în fața spectrului amenzilor enorme pentru refuzul de a te supune recensământului. Refuz pe care de fapt nici nu ai fi avut ocazia de a-l formula în fața niciunei persoane autorizate, recenzorii rămânând în continuare nevăzuți cel puțin în unele blocuri etc.

În ceasul al doisprezecelea, unii cetățeni au realizat că așteaptă în zadar, că recenzorul nu mai vine, fără a fi fost preveniți în vreun fel, și au descoperit prin cartiere deschiderea, ultradiscretă, a unor puncte improvizate, semnalizate foarte discret, de recenzare prin deplasarea, nu a recenzorilor la domiciliul cetățenilor, ci a cetățenilor la sediul recenzorilor. Zvonul a ținut loc de informare, astfel că în ultima săptămână înainte de scadență, s-au format cozi, fără exagerare, imense, de exemplu în fața unui butic din cartierul Drumul Taberei din București, pe care scrie cu litere mari ÎNGHEȚATĂ. „Ce se dă, ce se dă?ˮ, se întrebau mulți cu speranță! Care a făcut loc dezamăgirii și apoi indignării, când mai ales oameni mai în vârstă, care în baston, care în cârje, pentru care chiar statul pe bancă reprezintă un efort, s-au așezat resemnați la coada la care se dădea... dreptul legal de a te recenza. Administrat de un recenzor mai mult sau mai puțin versat în mânuirea tabletei, în păstrarea legăturii cu... sistemul, în gestionarea, în condiții improprii și pentru el însuși, a relațiilor nu cu câțiva indivizi dintr-o gospodărie, ci cu o masă de persoane care învinovățesc uneori, pe nedrept, recenzorul, și întotdeauna pe drept, autoritățile incapabile să respecte legea organizării civilizate a recensământului. Care ar fi putut fi un excelent prilej de educație cetățenească.

Și câte nu-ți e dat să auzi la o asemenea coadă, unde oamenii (unii veniți, după vechiul obicei, chiar de pe la 5 dimineața, ca să prindă un loc mai în față la o gheretă care se deschidea abia la 9) ... socializează într-un mod nedorit. Mai presus de confidențele nepotrivite despre boli sau alte necazuri personale se realiza însă cvasiunanimitatea, nu numai în condamnarea actualilor guvernanți, ci și în constatarea, greu de negat în aceste împrejurări, că „era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, când nu s-a întâmplat niciodată așa ceva!ˮ. Existând riscul ca o mulțime de oameni supuși arșiței, lipsei apei și a altor comodități, și mai ales desconsiderării totale, să devină acum niște nostalgici a ceea ce era „pe vremuriˮ.

Presa – nicăieri, dar nici picior de autorități. Primăria de sector, INSSE etc. – nici gând să răspundă la telefon sau la apelurile pe email ș.a. nici măcar din partea celor care întrebau, disperați: „Dar cu persoanele nedeplasabile ce se întâmplă?ˮ

Am apreciat măcar, în cele peste patru ore pe care le-am petrecut în aceste împrejurări, pe lângă gustul amar cu care am rămas în general, că lumea a fost civilizată, s-a respectat ordinea venirii, fără a fi nevoie de bonuri de ordine, unii au avut și umor, făcând haz de necaz, doar stând ceva mai puțin bine cu empatia pentru cei cu suferințe mai mult sau mai puțin vizibile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Platforma de autocenzurare a funcționat mizerabil în foarte multe cazuri,se cunoaște că e făcută de niște bugetari români care o cam dau mereu în bară cu aplicații de felul acesta.De fapt îi cam doare în cot dacă ele funcționează bine ( De , Timpul trece leafa merge , când Stai la Stat). Încă un lucru făcut cu fundul de Statul român.Personal am mari îndoieli cu privire la veridicitatea datelor finale!?.
    • Like 0
  • Greu de afirmat despre mine ca nu am abilitatile necesare pentru auto-recenzare. Folosesc internetul pentru 95% dintre cumparaturile/platile si alte operatiuni in relatie cu institutii publice sau private.

    Cu toate acestea, eu nu am reusit sa auto-recenzez corect "gospodaria mea". De ce? Pentru ca nu am putut, nu stiu cum au reusit altii sa o faca corect. Inca din prima pagina a formularului ti se cere sa specifici cate persoane traiesc in acea gospodarie. Treci un numar si apoi ti se cere sa completezi adresele de email ale acelor persoane. Daca numarul de persoane declarate nu corespunde cu numarul de adrese de email, nu puteai trece mai departe. Cum Dzeu sa treci adresa de email a unui copil de 8 ani? Se autorecenzeaza si el?

    Ulterior, sotia, care fie nu a primit nici un link, fie nu l-a vazut/gasit, a contactat recenzorul (nu a fost ea contactata, ci invers!) si a furnizat si datele despre copil. Dar se pare ca totul a fost pe repede inainte, s-au sarit multe intrebari samd.

    Nu cred ca rezultatele acestui recensamant vor fi suficent de precise, cred ca vor avea o eroare semnificativa.
    • Like 2
  • la ălălaltul nu m-au declarat nici mama, nici nevasta, nici nepoata deci nu am existat statistic pt țară, am și alți cunoscuți care o pățiră asemănător .
    Dar ca nr de votanți suntem , chiar și de două ori - în locații diferite , ....
    Cetățenii fără domiciliu în țară, nu se pot auto recenza că le dă eroare (au uneori) numai nește grădini sau ceva hectare în cîmpuri și uneori dublă cetățenie .
    • Like 0
  • Amintiri de la celălalt recensământ : a venit un învățător, nu m-a întrebat de etnie, de religie, era grăbit, a trecut peste niște pagini...
    La ăsta încă nu s-a anunțat nimeni, că așa le organizează,, statul". Că sîntem în România.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult