Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ungaria e pe cale să piardă 70% din fondurile europene, din cauza corupției și nerespectării regulilor statului de drept

Viktor Orban - Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Profimedia

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul său politic anual din  Parlamentul European, că va îngheța fondurile pentru statele membre care încurajează corupția și care subminează democrația.

Deși aceasta nu a numit Ungaria în mod explicit, referința a fost clară. Cu o zi în urmă în presa internațională a apărut informația că Johannes Hahn, comisarul european pentru Buget, a recomandat suspendarea acordării a până la 70% din fondurile de coeziune pe care Ungaria ar fi trebuit să le atragă în perioada 2021-2027.

Potrivit EU Observer, Hahn ar fi transmis, într-o notă către alți comisari, că măsura este „proporțională” în contextul în care, în Ungaria, riscul deturnării fondurilor UE este „semnificativ”.

În nota sa, Hahn citează „nereguli sistemice, deficiențe, o rată ridicată a procedurilor de licitație unică și intensitatea scăzută a concurenței” în procedurile de achiziții din Ungaria.

Totodată, comisarul pentru Buget îi informează pe colegii comisari că Ungaria, „nu a transmis informații fundamentate cu privire la îngrijorările referitoare la independența judiciară”, și a răspuns doar parțial la aceste preocupări.

Ungaria a prezentat o „gamă de măsuri corective” la 21 august, iar Comisia urmează să decidă până miercuri dacă cele mai recente propuneri de la Budapesta sunt suficiente pentru a-și liniști îngrijorările.

Ungaria are deja blocați banii pe care ar fi trebuit să îi primească din planul de redresare post-Covid - aproape 6 miliarde de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Este pe cale, dar in ultimul moment vor primi acesti bani...
    • Like 1
    • @ Nume
      Exactamente ! iar in alta ordine de idei, cum zice o vorbà "...si câinele de alergaturà multà" ; dacà am fi făcut noi politica externà pe care o face Ungaria, am fi fost departe acum.
      Fàrà supàrare, existà destule tàri mici, dar care stiu sà facà o politicà mare, iar printre ele este si Ungaria, fie cà ne place sau nu.
      • Like 2
    • @ KapetanMavromati
      ....in schimb la noi e "stat de drept"........mi-e rau.....
      • Like 1
    • @ Lucian Mihai Cojanu
      Suntem de fapt un stat de... drepti. Condus de fostii, actualii si viitorii cu stele pe umeri. De toate culorile.
      • Like 0
    • @ Nume
      Si totusi iata ca i-au pierdut.
      • Like 0
    • @ KapetanMavromati
      Ca sa folosesc o limba de lemn: Ungaria se plaseaza de partea gresita a istoriei
      • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult