Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„UDMR a intrat într-o stare de subordonare față de Orban. Le este aproape imposibil să se retragă. Au intrat în familie, în cerc”. Interviu cu istoricul Stefano Bottoni

Viktor Orban și Kelemen Hunor

Foto: Inquam Photos/ Raul Stef

O critică adusă lui Orban după discursul rasist de la Tușnad de către consiliera sa pe probleme sociale a avut viață scurtă - doar 24 de ore. „Dar apoi s-a răzgândit și a trimis o declarație de iubire eternă la adresa marelui șef. Ce s-a întâmplat nu știm. Poate că a fost amenințată, nu știm ce s-a întâmplat. Dar în 24 de ore a fost o întoarcere spectaculoasă. Este un episod trist și demoralizant și pentru opoziție, pentru că mesajul este că Fidesz acționează ca o structură de tip mafiot. Nu poți ieși din familie, dacă faci parte din clan nu poți să ieși. Acesta este unul dintre secretele succesului lui Fidesz”, spune istoricul Stefano Bottoni, autorul cărții „Orban: un despot în Europa” - volum în limba italiană tradus încă în limba română. Într-un interviu pentru Republica, istoricul vorbește despre relația de subordonare față de Orban în care liderii UDMR se află și din care le este „aproape imposibil să se retragă”, dar și despre felul în care guvernul de la București privește această legătură. „Eu am fost surprins în aceste ultime luni de poziția tolerantă sau indiferentă a Bucureștiului față de legătura cu Orban. Poate acum poziția Bucureștiului se va întări. Și poziția UDMR în coaliția de guvernare din București va deveni mai precară”, spune el.

Stefano Bottoni

Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. și bun cunoscător al minorității maghiare din Transilvania. A scris cartea „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952–1960”, publicată la editura Humanitas.

De ce și-a promovat Viktor Orban mesajul rasist la Tușnad și de ce credeți că a ales acel moment?

Știm provocările despre chestiunea rasială nu au venit la sfârșitul discursului ca un răspuns la o întrebare. Erau în textul scris pe care Orban l-a văzut inevitabil înainte de a vorbi și l-a aprobat. Esențialul aici e să detectăm împrejurările interne și externe în care Orban ar fi putut să dea un astfel de mesaj foarte radical sau sfidător. În urmă cu două săptămâni, guvernul și prim-ministrul personal au anunțat în două rânduri un val de măsuri de austeritate în materie fiscală și în ceea ce privește prețul gazului și energiei electrice, care erau subvenționate masiv în Ungaria de către stat din anul 2013. Aceste subvenții nu au fost total eliminate, dar a fost pusă o limită, pe care jumătate a familiilor și consumatorilor o vor depăși. Peste această limită anuală stabilită de lege se va plăti până la de șapte ori mai mult, ceea ce înseamnă că pentru un consumator mediu tarifele se măresc de două sau trei ori din septembrie. Aceste știri au provocat consternare în Ungaria. Așadar, împrejurările interne sunt o dificultate economică, un deficit absolut neobișnuit pentru guvernul Orban și o problemă de popularitate. În plan extern, avem război și poziția izolată a Ungariei în blocul occidental. 

Discursul lui Orban a durat o oră, a fost un discurs foarte lung, cu nicio referință la situația economică din Ungaria și numai referințe sporadice legate de perspectiva rusească asupra războiului din Ucraina - responsabilitatea Occidentului și așa mai departe. Nu cred că referințele rasiale au venit ca o simplă deturnare de la alte probleme, dar cred că a fost și un element de acest tip: Mai bine să discutăm despre poziția mea ideologică, despre faptul că eu sunt un rasist, decât să discutăm despre dezastrul economic și fiscal în care se află țara și despre problema fondurilor europene și a lipsei de bani. Lipsa de bani este și va fi cauzată de faptul că Ungaria nu va primi bani de la Bruxelles și acest lucru nu poate fi cosmetizat prin influxul altor bani din altă parte. Nu mai sunt bani. Banii europeni nu mai vin de la sfârșitul anului trecut și acum, la o jumătate de an distanță, lipsa de bani cauzează blocarea investițiilor majore. Avem deci o criză de legitimitate majoră pentru Orban, analiștii vorbesc despre situația cea mai critică pentru el din 2010. Și cred că afirmațiile trebuie puse și în acest context. Mai bine să nu vorbim despre economia reală, despre ceea ce se întâmplă în viața cotidiană în Ungaria, mai bine să punem accent pe chestiuni abstracte. Și rasismul, ca și migrația, ca și genul, este o chestiune absolut abstractă pentru cetățenii maghiari obișnuiți. Sunt temele cu care o parte a electoratului activ din Fidesz poate fi mobilizat și alte teme mai insidioase poate fi pur și simplu ocolite.

Dincolo de criticile la nivel european, au existat luări de poziție ale intelectualilor maghiari, care au semnat o scrisoare de protest.

Da, am semnat ceva și eu. Dar știți care este impactul acestor reacții: zero. A fost în presa mondială faptul că Zsuzsa Hegedus, consiliera șefă a lui Orban pentru probleme sociale, demisionat și a trimis un mesaj dur. Dar apoi s-a răzgândit și a trimis o declarație de iubire eternă la adresa marelui șef. Ce s-a întâmplat nu știm. Poate că a fost amenințată, nu știm ce s-a întâmplat. Dar în 24 de ore a fost o întoarcere spectaculoasă. Este un episod trist și demoralizant și pentru opoziție, pentru că mesajul este că Fidesz acționează ca o structură de tip mafiot. Nu poți ieși din familie, dacă faci parte din clan nu poți să ieși. Acesta este unul dintre secretele succesului lui Fidesz. Este extrem de rară ieșirea persoanelor aflate la putere. Și partidul și Orban personal au recuperat aceste persoane. Sunt sigur că Hegedus va fi iertată și cazul va fi închis.

Eu personal nu mă așteptam la o asemenea întoarcere, dar este perfect de imaginat că doamna a fost sunată din cineva dimprejurul lui Orban cum spune noi aici în Ungaria cu „o ofertă de nerefuzat” și asta poate fi interpretat cum doriți. 

Declarațiile lui Orban au fost criticate de liderii de la București, dar nu și de liderii liderii UDMR, Kelemen Hunor spunând că premierul maghiar nu are niciun pic de rasism în el. Cum vă explicați aceste reacții?

Sunt într-o stare inconfortabilă, de subordonare. Au intrat într-un raport patron - subordonat în urmă cu câțiva ani, prin 2015-2016, este aproape imposibil acum, nu numai pentru Kelemen Hunor personal, dar pentru primari, pentru președinții de Consilii județene, pentru șefii locali ai UDMR să se retragă. Au intrat în familie, în cerc, au fost bani, investiții, sunt într-o stare foarte inconfortabilă.

Eu am fost surprinși în aceste ultime luni de poziția tolerantă sau indiferentă a Bucureștiului față de legătura cu Orban. Poate acum poziția Bucureștiului se va întări. Și poziția UDMR în coaliția de guvernare din București va deveni mai precară. Această stare a UDMR nu e un caz izolat în Europa, avem Alianță Maghiarilor din Voivoidna, un partid de guvernare și este un partid satelit, și pentru Fidesz, și pentru președintele Vucic. 

În România, UDMR a fost întotdeauna la guvernare.

UDMR de mai mult timp, de la sfârșitul anilor 90 a pierdut încărcătura sa ideologică, nu are o ideologie. Ideologia lui era un fel de conservatorism de centru, ceva, compatibil cu orice tip de regim politici și partidele politice din România cu excepția României Mari. Cu niște partide foarte de extremă dreaptă are o incompatibilitate fiziologică, dar cu toate celelalte nu, inclusiv cu PSD, în mod cu totul remarcabil - PSD era un fel de bau-bau pentru UDMR în anii 90. De la guvernul Năstase încoace a devenit un partener și mai aprobat decât partidele de centru dreapta. UDMR este partidul poate cel mai stabil pe scena politică românească. Dar UDMR are o problemă de greutate și legitimitate - 5 procente. Dacă UDMR ratează 5 procente, este terminat. Din punct de vedere politic, pe plan național, este un partid terminat. Și acum, din motivele demografice se apropie de acest scor.

Prezența lui Orban, a Fidesz este foarte puternică în zonele din România locuite de maghiari. Ce spuneți despre poziția statului român?

Poziția Bucureștiului în fața secuimii este absolut indiferentă. Bucureștiul nu mai are niciun proiect național pentru zonele din Transilvania locuite de maghiari. Nu are nimic de oferit. Nici ostilitate. Este foarte interesant. Din 2010 încoace, Bucureștiul nu are niciun mesaj. Este foarte interesant, pentru că statul român din in primul Război Mondial a avut mereu un mesaj pentru maghiari - bine, de obicei erau mesaje negative și erau privite cu negativitate. Dar aveau o politică, aveau un rost: Acum impresia mea puternică este indiferența totală față de maghiarii din teritoriu, dar și față de regiune. Politica de dezvoltare în teritoriu e zero, nimic. Este ca o sferă politică goală, suntem într-o sferă politică goală.

Ungaria a intervenit în mod masiv în Transilvania, în sectorul învățământului, a intervenit prin rețele de socializare, prin media. Orban a creat o patrie maghiară virtuală, o reintegrare virtuală. Nu este o revizuire a granițelor, granițele sunt acolo. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    România ar trebuie să definească în lege regimurile iliberale, fără a nominaliza... Apoi, pe această bază legislativă putând a fi luate tot felul de măsuri...
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult