Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Urmează 5 ani de coșmar pe Valea Oltului. Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura: „Asta este ceea ce ne așteaptă - din când în când, Valea Oltului va fi închisă sau restricționată”

Boita -Lazaret

Foto captura YouTube Infrastructura România

Închiderea circulației pe DN7 - Valea Oltului pentru o lună, până pe 9 august, este doar începutul unei serii de restricții care vor fi impuse periodic pe DN7, în următorii cinci ani, în timpul lucrărilor de execuție a celor 31 de kilometri din sectorul Boița-Lazaret al viitoarei autostrăzi Sibiu-Pitești. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura care monitorizează marile proiecte de infrastructură din România, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că în prezent se efectuează lucrări de defrișare necesare pentru accesul echipelor de foraj geotehnic, în cadrul etapei de proiectare.

Ciurea a subliniat că restricțiile pe DN7 vor continua, deoarece autostrada intersectează DN7 în mai multe puncte majore, pe 5-6 kilometri, ceea ce va necesita închideri totale sau restricții de trafic pe durata lucrărilor propriu-zise de execuție, care nu au început încă. Lucrările de execuție vor include, printre altele, turnarea betonului, ridicarea grinzilor și manipularea unor cantități mari de pământ, toate acestea fiind imposibile fără a afecta traficul pe DN7, a mai spus Ciurea.

El a criticat autoritățile de la Ministerul Transporturilor, susținând că acestea vând publicului „o iluzie”, făcând promisiuni nerealiste cu privire la durata și impactul restricțiilor de trafic pe DN7.

„Domnul Grindeanu și cu mai marii din Transporturi ne tot vând o iluzie, gaura de la covrigul din Buzău. Că: domnule, stați liniștiți, că suferiți o lună. (...) Doamne ajută să fie o lună sau trei săptămâni. Suferiți atât, și după aceea nu o să mai închidem, nu o să mai aveți probleme. Fals. Ăsta este doar aperitivul. Felul principal va fi în momentul în care DN7 va avea fie închideri totale, fie restricții la paletă pe timpul lucrărilor. Pentru că autostrada, pe vreo 5-6 km, în vreo 5-6 puncte majore, intersectează DN7. Și nu putem să turnăm betoane chiar fără niciun fel de restricție. Nu putem să ridicăm grinzi fără niciun fel de restricție. Nu putem să mutăm mii, sute de mii, poate chiar milioane de metri cubi de pământ, fie excavație, fie rambleu, să așezăm terasamente, fără niciun fel de deranj în DN7”, a explicat Ionuț Ciurea la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Defrișările pe acest sector din viitoarea autostradă, care includ tăierea a aproximativ 20.000-25.000 de copaci, sunt necesare pentru a permite accesul echipelor de foraj geotehnic, calcularea necesarului de beton și planificarea detaliilor de execuție.

„Autostrada croșetează pe lângă Olt, pe deasupra DN7, prin munte, trebuie cumva executată. Nu e așa o bagatelă, sunt șase benzi de autostradă. Deci acum nu suntem în faza de execuție. Acum suntem în faza de proiectare. Nu vorbim de lucrări”, a continuat Ciurea.

Sectorul 2 al autostrăzii Pitești-Sibiu, câștigat de o companie turcească, este întârziat deja cu un an în faza de proiectare, a avertizat reprezentantul Pro Infrastructura. Proiectarea trebuia să fie finalizată în decembrie 2023, spune Ionuț Ciurea, dar este posibil să fie gata spre sfârșitul anului 2024.

„Adică ce, nu vrei un miliard de euro?!”

Acest constructor turc are capacitatea să ducă la bun sfârșit această lucrare? a fost întrebat reprezentantul Pro Infrastructura. „Răspunsul scurt este: nu în acest moment”, a subliniat Ciurea. 

„E o întrebare foarte bună, pe care ne-o punem și noi, nu de ieri, de azi, ci de ani de zile, de când au licitat. (...) Turcii au fost pe secțiunea 2 singurii ofertanți. Singuri. Nimeni altcineva n-a mai depus ofertă. Adică ce, nu vrei un miliard de euro?! Pentru că este o lucrare foarte grea.

Studiul de fezabilitate, așa cum am zis-o de nenumărate ori și noi și experții Jaspers, angajați de Comisia Europeană - raportul a fost în 2011, dacă nu mă înșel - ei au spus că studiul de fezabilitate pe Sibiu-Pitești e o maculatură. Cu mari, mari probleme. Mai ales pe loturile 2 și 3, despre care tot vorbim acum. Pe loturile acestea, 2 și 3, care sunt critice, studiul de fezabilitate e extrem de lacunar, ca să mă exprim diplomatic. Și atunci o să avem mari, mari probleme. Practic, pe 2 și pe 3 a fost o ruletă rusească. S-au prezentat, cred că pentru lotul 3, 3 antreprenori, atât, și pe lotul 2, doar turcii, cu care s-a și semnat. (Din ce știți dumneavoastră, turcii au oameni, au utilaje, au făcut organizare de șantier? Au capacitatea să facă această autostradă?) Răspunsul scurt este nu. Ca să dau răspunsul și lung: nu în acest moment. Ei trebuie să construiască toată această capacitate. Ei nu sunt o companie împământenită în România. Nu au infrastructura pe care o au alte companii. Italienii, vecinii lor, sau alții. Toată capacitatea asta pe care trebuie să o pună în teren, ca să facă autostradă, într-un termen rezonabil - probabil că o să fie un an întârziere, în cel mai bun caz, la proiectare. Vă închipuiți la partea de execuție, cât o să fie întârzierea. Au, dacă nu mă înșel, 55 de luni de contract pe partea de execuție, vreo patru ani și ceva. Nu o termină în cinci ani, vă dau în scris”, a declarat Ionuț Ciurea la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Asta înseamnă cinci ani de coșmar pe Valea Oltului? „Cinci ani este pentru tot contractul. Lotul are circa 31 de kilometri. Nu toți 31 sunt critici, din punct de vedere al circulației pe DN7. Sunt 5-6 puncte majore și 6 kilometri unde, practic, nu se poate fără un „deranj” în DN7 – fie că va fi închidere, fie va fi circulație la paletă, vom trăi și vom vedea. Dar „deranj” în DN7 va fi cu siguranță și cel mai probabil ne vom duce la multe luni, dacă nu ani. Zona fierbinte va fi mutată de colo colo, în funcție de cum se vor mobiliza și pe unde vor lucra (...) Asta este ceea ce ne așteaptă în următorii cinci ani. Din când în când, Valea Oltului să fie închisă sau restricționată”.

Autoritățile de la Ministerul Transporturilor au anunțat că pe 9 august se va relua circulația pe Valea Oltului, fără să precizeze că de fapt vor urma, pe viitor, și alte restricții, după începerea propriu-zisă a lucrărilor de execuție.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii (CNAIR) a precizat că pe DN7 (sectorul Boița - Lazaret) circulația se desfășoară între orele 20.00 - 6.00 pentru toți participanții la traficul rutier, iar în intervalele orare 7.30 - 8.00 și 16.30-17.00, doar pentru riverani. Lucrările sunt reluate în fiecare zi la ora 6.00 până pe data de 9 august, potrivit CNAIR.

Lotul 2 Boița-Cornetu (31 km.) este considerat cel mai dificil de executat lot de autostradă contractat în România, iar asocierea de constructori desemnată câștigătoare este Mapa-Cengiz, din Turcia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Antonio check icon
    Cum e posibil sa dai o lucrare la unul care nu prezintă xe capacitate de lucri are ,câți muncitori are ce utilaje ? Asa ceva numai la noi se poate ,vine unul cu o lopata și I se da un contract .Ca a fost singurul auzi ,aiureli ,a fost singurul care a făcut ceva ce știe toată lumea ca se face ,ca aia serioși nu dau ,vor lucrarea fără plăti suplimentare în buzunarele unora . Cred ca termenul e chiar de turci inventat .
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult