Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Când guvernanții nu gândesc și nu se pun în pielea cetățenilor care îi plătesc. Circulația pe Valea Oltului se închide pentru o lună

Imagine de pe Valea Oltului. Foto: Facebook/Politia Sibiu (Arhivă)

Foto: Facebook/Politia Sibiu

Știrea zilei de ieri a fost că circulația pe Valea Oltului se închide pentru o lună. Concret, drumul național DN7 (Rm. Vâlcea – Sibiu), adică cea mai importantă arteră rutieră din România, se închide între 8 iulie şi 9 august.

Problema nu e că se pun restricții de circulație, ci că autoritățile române nu au anunțat din timp aceste restricții pentru ca șoferii care trec Carpații, localnicii, antreprenorii locali și restul românilor să își planifice călătoriile în zona în funcție de această situație.

Sorin Grindeanu și planificatorii din Ministerul Transporturilor, prin modul în care au comunicat faptul că circulația pe Valea Oltului se va închide în plin sezon de concedii și transporturi, indică din nou că nu dau doi bani pe nervii românilor și pe interesele lor economice.

Ce nu înțelege ministrul PSD Grindeanu și cei care au lucrat la ideea de a anunța abrupt că în câteva zile se închide Valea Oltului e faptul că atunci când afacerile românilor suferă, fie că vorbim de cele din zonă sau de cele naționale pentru care e necesar transportul acestei rute, suferă și bugetul de stat.

Dar nu au cum să înțeleagă asta niște politicieni care știu doar să se înfruncte din banul public fără niciun fel de responsabilitate și fără să se pună vreo secundă în pielea cetățeanului, căruia i se dă viața peste cap pentru că e nevoit să-și planifice din nou totul, de la evenimente la concedii și până la afaceri, când putea să i se dea timp și să fie anunțat cu cel puțin trei sau șase luni înainte.

Oamenii care au fost luați pe nepregătite de acest anunț și pentru care Valea Oltului reprezintă o rută esențială în ceea ce privește buna funcționare a business-ului și a vieții lor, ei bine, vor fi în următoarea lună niște victimele clare ale modului defect de gândire al guvernanților români. 

Grindeanu spune că dacă „vrem autostradă, trebuie să facem aceste lucrări” și că „nu există altă variantă”. Însă ce nu a înțeles ministrul Transporturilor e tocmai faptul că atunci când construiești ceva din bani publici pentru români, trebuie să ai în vedere nu doar cadrul legal și execuția efectivă a lucrării, ci și spiritul în care aceasta este executată.

Cu alte cuvinte, nu poți să repari un drum fără să ai în vedere cât de mare va fi impactul pentru oamenii care se folosesc de acel drum. Trebuie să anunți, să pregătești, să oferi sprijin, să rămâi un partener activ, dedicat și implicat pentru cetățean. Dacă nu faci asta, nu ești altceva decât un guvernant care mai mult încurcă viața oamenilor decât să le-o facă mai bună. Prin urmare, ți-ai ratat scopul pentru care ești în funcție și plătit din banii oamenilor pe care i-ai încurcat și care acum sunt nevoiți să consume mai multe resurse (adică timp și bani).

Poate ar trebui să înțelegem aceste lucruri anul acesta, mai ales că aceleași personaje politice care se află în spatele deciziei de închidere pe nepusă masă a Văii Oltului vor veni să ne ceară din nou votul spre finalul anului pentru a rămâne la guvernare, adică mufați la banii cetățenilor cărora le-au dat viața peste cap prin decizii haotice.

Altfel, publicația Turnul Sfatului indică faptul că, în mod normal, un drum pe Valea Oltului între Sibiu și Rm. Vâlcea (care are o sută de kilometri) se parcurge circulând regulamentar, în funcție de trafic, în aproximativ două ore.

Jurnaliștii de la Turnul Sfatului mai explică care sunt acum, în perspectiva restricțiilor de pe Valea Oltului, rutele ocolitoare:

1) Cea mai scurtă variantă ocolitoare, ca distanță și timp, este în mod surprinzător Transfăgărășanul. Dar această opțiune nu este cea mai valabilă pentru transportatorii de mărfuri sau persoane, căci presupune o distantă de la Sibiu până la Rm. Vâlcea de 202 km, care se parcurg în puțin peste patru ore.

Foto: turnulsfatului.ro

2) A doua opțiune o reprezintă Transalpina. Distanța de la Sibiu până la Râmnicu Vâlcea peste munți este de 270 de km, care pot fi parcurși în aproape 5 ore.

Foto: turnulsfatului.ro

3) Opțiunea numărul trei prevede folosirea Transalpinei până la Obârșia Lotrului, apoi schimbarea traseului spre Brezoi, oraș aflat în afara lucrărilor anunțate pe Valea Oltului. De aici, mai departe spre Rm. Vâlcea. Acest traseu are 256 de km și un timp de 4 ore și jumătate. Starea drumului între Brezoi și Obârșia Lotrului ar putea crea probleme șoferilor.

Foto: turnulsfatului.ro

4) Cea de-a patra opțiune o reprezintă varianta care probabil va fi aleasă de majoritatea transportatorilor, respectiv Sibiu-Simeria-Petroșani-Tg. Jiu-Rm. Vâlcea. Starea drumului pe această variantă este bună și implică inclusiv o porțiune de autostradă. Distanța este însă de aproape 370 de km și timpul necesar parcurgerii ajunge la 5 ore și 20 de minute.

Foto: turnulsfatului.ro

Firește, publicația Turnul Sfatului din Sibiu mai precizează că timpii menționați sunt cei care se au în vedere în condițiile actuale de trafic. După închiderea Văii Oltului traficul va crește semnificativ pe aceste trasee ocolitoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Daca nu e o pb. sa stai cateva zile fara permis, de ce ar fi o pb. sa nu poti circula pe valea Oltului?Sau prin Romania?
    • Like 0
  • ove check icon
    Dar au gandit vreodata?
    • Like 1
  • Cel mai grav este, că după redeschidere, se vor pune restricții pentru plombare...
    • Like 0
    • @ Valentin C
      Mihai check icon
      Evident ca nu se poate plomba in acelasi timp, altfel nu am fi in Romania.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult