Urmează un an crucial pentru omenire: jumătate de Planetă va da un test major în 2024

Foto: Profimedia Images

Hai să vă spun ceva ce poate nu ați aflat până acum: 2024 este cel mai mare an electoral din istorie.

Țări cu mai mult de jumătate din populația lumii, adică peste patru miliarde de oameni, își vor trimite cetățenii la urnele de vot.

Însă multe alegeri nu sunt pe deplin libere și corecte. În plus, unele dintre aceste scrutine nu vor avea nicio influență semnificativă asupra guvernelor, după cum arată și o analiză a celor de la The Economist.

În cele mai democratice țări care au alegeri în 2024, cum ar fi Marea Britanie, votul oamenilor va decide componența viitorului guvern și ar putea determina o schimbare substanțială a politicii.

Separat, în Rusia, unde nu putem vorbi de democrație sau alegeri libere și corecte, este foarte puțin probabil ca votul să slăbească controlul lui Vladimir Putin asupra puterii.

În India sau SUA, alegerile contează și sunt libere și corecte. Dar alte aspecte ale democrației din aceste țări îngrijorează comunitatea internațională, cum ar fi guvernanța.

În alte state, precum Brazilia și Turcia, nu vor avea loc alegeri generale în 2024, ci alegeri locale sau municipale la care va participa întreaga țară. Iar europenii vor merge între 6 și 9 iunie să-și aleagă reprezentanții în viitorul Parlament European.

În 2024 vor vota mai mulți oameni decât în orice alt an precedent. Numai că acest mare marș spre urne nu înseamnă neapărat o explozie a democrației.

Conform calculelor efectuate de experți și jurnaliștii de la The Economist, 76 de țări vor organiza alegeri în care toți alegătorii au șansa de a vota în 2024. Mai mult, 43 de state se vor bucura de voturi complet libere și corecte, iar 28 de țări nu îndeplinesc condițiile esențiale pentru un vot democratic.

Opt dintre cele mai populate zece țări din lume (Bangladesh, Brazilia, India, Indonezia, Mexic, Pakistan, Rusia și Statele Unite) vor organiza alegeri în 2024. În jumătate dintre aceste țări, alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, iar multe alte condiții prealabile ale democrației, cum ar fi libertatea de exprimare și de asociere, sunt absente.

Este aproape sigur că alegerile din Bangladesh, Mexic, Pakistan (toate regimuri hibride, care combină elemente de democrație și autoritarism) și Rusia (un regim autoritar) nu vor aduce schimbări de regim.

Între timp, Brazilia, India, Indonezia și SUA sunt clasificate de The Economist drept „democrații defectuoase”, ceea ce înseamnă că alegerile sunt libere, corecte și permit posibilitatea schimbării, dar sistemele lor politice au puncte slabe.

În februarie, în Indonezia, cea mai populată țară din Asia de sud-est, este probabil ca formațiunea PDI-P să câștige alegerile legislative și prezidențiale.

În India, în luna mai, partidul de guvernământ al lui Narendra Modi, cel mai mare partid politic din lume, cu peste 180 de milioane de membri, este posibil să câștige, în ciuda creșterii sentimentului anti-capitalist.

Iar în Brazilia, în octombrie, alegerile municipale vor dezvălui dacă Partidul Muncitorilor, de stânga, al președintelui Luiz Inacio Lula da Silva, poate obține progrese în detrimentul Partidului Liberal, de dreapta, care domină Congresul și este susținut de predecesorul de dreapta al lui Lula, Jair Bolsonaro.

În noiembrie, alegătorii din SUA își vor alege următorul președinte, precum și întreaga Cameră a Reprezentanților, dar și o treime din Senat.

Dintre cele cinci aspecte ale democrației pe care le măsoară The Economist (procesul electoral și pluralismul; funcționarea guvernului; participarea politică; cultura politică și libertățile civile), cel mai mic scor al SUA este pentru cultura politică. Președintele democrat Joe Biden îl va înfrunta cel mai probabil pe fostul președinte republican Donald Trump, într-o repetare a scrutinului din 2020.

Nu aceste alegeri vor capta atenția lumii. Votul din Taiwan, din luna ianuarie, va influența relațiile insulei cu China într-un moment critic pentru regimul de la Taipei care guvernează 24 de milioane de locuitori. Partidul Democrat Progresist, pro-independență, va păstra probabil controlul asupra președinției și a legislativului. Însă nu e totul stabilit.

Revenind la Europa, alegerile pentru Parlamentul European vor aduce în prim-plan problema migrației. UE este pe cale să primească peste 1 milion de cereri de azil până la finalul acestui an, în ceea ce va fi perceput drept cel mai mare număr de solicitări de azil de la valul de sosiri din 2015-2016. 

Mulți politicieni și alegători europeni văd afluxul de migranți ca pe o amenințare, în ciuda unei penurii tot mai mari de lucrători în diverse domenii. Alegerile europene ar putea muta puterea politică din Parlamentul European mai spre dreapta, deoarece sondajele arată că alegătorii europeni optează mai mult în acest moment pentru partide care cer controale mai stricte asupra imigrației.

Între toate acestea, mai există un scrutin programat în Europa care, dacă va avea loc, va fi în aceeași măsură un act de sfidare și unul de democrație. Concret, Ucraina urmează să își aleagă un președinte în 2024, iar Volodimir Zelenski, președintele în exercițiu, nu a exclus organizarea votului, în ciuda faptului că țara se află sub legea marțială, care interzice acest lucru.

Orice alegeri care au loc în timp ce zone întinse din Ucraina se află sub ocupație rusească, iar milioane de ucraineni rămân strămutați din casele lor, nu ar putea fi niciodată cu adevărat libere sau corecte, consideră experții internaționali. Cu toate acestea, un scrutin organizat de Kiev cu succes, dacă ar fi posibil, ar reprezenta o dovadă de rezistență față de încercările Rusiei de a zdrobi independența Ucrainei. Însă un scrutin care va genera și mai mult confuzie ar putea submina eforturile Ucrainei de a fi recunoscută ca o democrație veritabilă și demnă de a adera la UE.

În tot acest context, la București ne pregătim pentru 4 rânduri de alegeri. Anul electoral 2024 este considerat atipic pentru că vor avea loc toate rândurile de alegeri posibile: europene, locale, parlamentare, prezidențiale. Un bun motiv de calcule, strategii și negocieri între partidele de la putere care, evident, vor să-și maximizeze șansele.

PSD vrea ca alegerile parlamentare să aibă loc după cele prezidențiale, strategie care îl avantajează, dar ar putea fi un dezastru pentru PNL. În plus, strategia PSD ar vicia și șansele AUR. După cum observă Europa Liberă, în varianta în care George Simion pierde prezidențiale în favoarea lui Marcel Ciolacu, electoratul AUR ar putea migra într-o măsură spre PSD, mai ales că este puțin probabil ca partidul să reușească până atunci să-și organizeze structuri locale puternice.

Numai că în teacă se așază o sabie cu mai multe tăișuri. De ce? pentru că, chiar dacă AUR este centrat pe figura liderului său, este și un partid a cărui ideologie suveranistă, naționalistă și antieuropeană este de natură să coaguleze, așa încât s-ar putea ca la parlamentare alegătorii să fie totuși mobilizați să dea votul lor partidului, pentru a-l ancora mai bine în politica românească.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp