Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale

AI summit

Foto: Profimedia Images

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale.

Concret, UE devine prima entitate politică care a adoptat reglementări pentru inteligența artificială (AI). Acordul politic, pe care oficialii de la Bruxelles l-au numit unul istoric, va intra în vigoare cel mai devreme în 2025 și stabilește un cadru pentru dezvoltarea și utilizarea AI în toate statele blocului comunitar.

Trebuie să reținem că acordul se bazează pe un sistem de reglementare pe niveluri de risc. Astfel, sistemele și instrumentele de inteligență artificială care prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea publică, siguranța și drepturile omului vor fi supuse celor mai stricte reglementări.

Mai mult, legislația va impune obligații pentru serviciile de inteligență artificială, inclusiv:

- Dezvăluirea datelor utilizate pentru antrenarea algoritmilor (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să dezvăluie datele utilizate pentru antrenarea algoritmilor lor. Acest lucru va ajuta la asigurarea transparenței și a responsabilității).

- Evitarea discriminării (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a evita discriminarea pe baza unor criterii precum rasa, sexul, religia sau orientarea sexuală).

- Protejarea confidențialității (Protejarea confidențialității: Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să protejeze confidențialitatea utilizatorilor).

- Siguranța sistemelor AI (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a asigura siguranța sistemelor lor AI).

 Potrivit The Guardian și Financial Times, negocierile au fost prelungite de părțile din legislație care fac referire la supravegherea bazată pe inteligență artificială, care ar putea fi folosită de poliție, de angajatori sau de hipermarketuri. Pe scurt, legislația va interzice utilizarea tehnologiilor biometrice și de supraveghere în timp real, inclusiv identificarea emoțiilor unei persoane.

 Dar vor exista trei excepții: în cazul unei amenințări neașteptate cu un atac terorist, în situația căutării unor victime, precum și în urmărirea penală în cazul unor infracțiuni grave.

 Autorizarea folosirii AI în aceste cazuri se va face de către o „autoritate independentă” care va fi responsabilă și de protejarea împotriva unor eventuale abuzuri din partea poliției.

 Acordul va acoperi, de asemenea, rețelele sociale și motoarele de căutare, precum X, Meta, TikTok și Google. Aceste platforme vor fi obligate să ia măsuri pentru a combate dezinformarea, discursul instigator la ură și alte forme de conținut dăunător.

 Parlamentul European a dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

 Nucleul proiectului constă În lista de reguli impuse doar sistemelor considerate ca având un „risc ridicat”, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii. Aceste sisteme vor fi supuse unei serii de obligaţii precum asigurarea unui control uman asupra maşinii, întocmirea unei documentaţii tehnice sau chiar stabilirea unui sistem de gestionare a riscurilor.

-Legislaţia prevede o supraveghere specifică a sistemelor de IA care interacţionează cu oamenii şi le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o maşină.

- Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei.

- Statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.

- Spre deosebire de codurile de conduită voluntare ale anumitor ţări, legislaţia europeană va fi dotată cu mijloace de supraveghere şi cu sancţiuni odată cu crearea unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene. Pentru cele mai grave infracţiuni vor putea fi aplicate amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, cu un plafon de 35 de milioane de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult