Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale

AI summit

Foto: Profimedia Images

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale.

Concret, UE devine prima entitate politică care a adoptat reglementări pentru inteligența artificială (AI). Acordul politic, pe care oficialii de la Bruxelles l-au numit unul istoric, va intra în vigoare cel mai devreme în 2025 și stabilește un cadru pentru dezvoltarea și utilizarea AI în toate statele blocului comunitar.

Trebuie să reținem că acordul se bazează pe un sistem de reglementare pe niveluri de risc. Astfel, sistemele și instrumentele de inteligență artificială care prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea publică, siguranța și drepturile omului vor fi supuse celor mai stricte reglementări.

Mai mult, legislația va impune obligații pentru serviciile de inteligență artificială, inclusiv:

- Dezvăluirea datelor utilizate pentru antrenarea algoritmilor (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să dezvăluie datele utilizate pentru antrenarea algoritmilor lor. Acest lucru va ajuta la asigurarea transparenței și a responsabilității).

- Evitarea discriminării (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a evita discriminarea pe baza unor criterii precum rasa, sexul, religia sau orientarea sexuală).

- Protejarea confidențialității (Protejarea confidențialității: Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să protejeze confidențialitatea utilizatorilor).

- Siguranța sistemelor AI (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a asigura siguranța sistemelor lor AI).

 Potrivit The Guardian și Financial Times, negocierile au fost prelungite de părțile din legislație care fac referire la supravegherea bazată pe inteligență artificială, care ar putea fi folosită de poliție, de angajatori sau de hipermarketuri. Pe scurt, legislația va interzice utilizarea tehnologiilor biometrice și de supraveghere în timp real, inclusiv identificarea emoțiilor unei persoane.

 Dar vor exista trei excepții: în cazul unei amenințări neașteptate cu un atac terorist, în situația căutării unor victime, precum și în urmărirea penală în cazul unor infracțiuni grave.

 Autorizarea folosirii AI în aceste cazuri se va face de către o „autoritate independentă” care va fi responsabilă și de protejarea împotriva unor eventuale abuzuri din partea poliției.

 Acordul va acoperi, de asemenea, rețelele sociale și motoarele de căutare, precum X, Meta, TikTok și Google. Aceste platforme vor fi obligate să ia măsuri pentru a combate dezinformarea, discursul instigator la ură și alte forme de conținut dăunător.

 Parlamentul European a dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

 Nucleul proiectului constă În lista de reguli impuse doar sistemelor considerate ca având un „risc ridicat”, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii. Aceste sisteme vor fi supuse unei serii de obligaţii precum asigurarea unui control uman asupra maşinii, întocmirea unei documentaţii tehnice sau chiar stabilirea unui sistem de gestionare a riscurilor.

-Legislaţia prevede o supraveghere specifică a sistemelor de IA care interacţionează cu oamenii şi le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o maşină.

- Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei.

- Statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.

- Spre deosebire de codurile de conduită voluntare ale anumitor ţări, legislaţia europeană va fi dotată cu mijloace de supraveghere şi cu sancţiuni odată cu crearea unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene. Pentru cele mai grave infracţiuni vor putea fi aplicate amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, cu un plafon de 35 de milioane de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult