Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale

AI summit

Foto: Profimedia Images

O veste bună: Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic pentru reglementarea Inteligenței Artificiale.

Concret, UE devine prima entitate politică care a adoptat reglementări pentru inteligența artificială (AI). Acordul politic, pe care oficialii de la Bruxelles l-au numit unul istoric, va intra în vigoare cel mai devreme în 2025 și stabilește un cadru pentru dezvoltarea și utilizarea AI în toate statele blocului comunitar.

Trebuie să reținem că acordul se bazează pe un sistem de reglementare pe niveluri de risc. Astfel, sistemele și instrumentele de inteligență artificială care prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea publică, siguranța și drepturile omului vor fi supuse celor mai stricte reglementări.

Mai mult, legislația va impune obligații pentru serviciile de inteligență artificială, inclusiv:

- Dezvăluirea datelor utilizate pentru antrenarea algoritmilor (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să dezvăluie datele utilizate pentru antrenarea algoritmilor lor. Acest lucru va ajuta la asigurarea transparenței și a responsabilității).

- Evitarea discriminării (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a evita discriminarea pe baza unor criterii precum rasa, sexul, religia sau orientarea sexuală).

- Protejarea confidențialității (Protejarea confidențialității: Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să protejeze confidențialitatea utilizatorilor).

- Siguranța sistemelor AI (Furnizorii de servicii AI vor fi obligați să ia măsuri pentru a asigura siguranța sistemelor lor AI).

 Potrivit The Guardian și Financial Times, negocierile au fost prelungite de părțile din legislație care fac referire la supravegherea bazată pe inteligență artificială, care ar putea fi folosită de poliție, de angajatori sau de hipermarketuri. Pe scurt, legislația va interzice utilizarea tehnologiilor biometrice și de supraveghere în timp real, inclusiv identificarea emoțiilor unei persoane.

 Dar vor exista trei excepții: în cazul unei amenințări neașteptate cu un atac terorist, în situația căutării unor victime, precum și în urmărirea penală în cazul unor infracțiuni grave.

 Autorizarea folosirii AI în aceste cazuri se va face de către o „autoritate independentă” care va fi responsabilă și de protejarea împotriva unor eventuale abuzuri din partea poliției.

 Acordul va acoperi, de asemenea, rețelele sociale și motoarele de căutare, precum X, Meta, TikTok și Google. Aceste platforme vor fi obligate să ia măsuri pentru a combate dezinformarea, discursul instigator la ură și alte forme de conținut dăunător.

 Parlamentul European a dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

 Nucleul proiectului constă În lista de reguli impuse doar sistemelor considerate ca având un „risc ridicat”, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii. Aceste sisteme vor fi supuse unei serii de obligaţii precum asigurarea unui control uman asupra maşinii, întocmirea unei documentaţii tehnice sau chiar stabilirea unui sistem de gestionare a riscurilor.

-Legislaţia prevede o supraveghere specifică a sistemelor de IA care interacţionează cu oamenii şi le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o maşină.

- Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei.

- Statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.

- Spre deosebire de codurile de conduită voluntare ale anumitor ţări, legislaţia europeană va fi dotată cu mijloace de supraveghere şi cu sancţiuni odată cu crearea unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene. Pentru cele mai grave infracţiuni vor putea fi aplicate amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, cu un plafon de 35 de milioane de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult