Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ursul brun și culoarea sălbăticiei

Ursul brun

photo icon Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. Sursa: Culori pe cale de disparitie

Ursul este un simbol al rezistenței, puterii și vitalității, a cărui inteligență și capacitate de adaptare i-au asigurat supraviețuirea în sălbăticie până în ziua de azi. Este un animal emblematic pentru Munții Carpați, cărora le oferă acea resursă inestimabilă de sălbăticie pe care alte țări europene au pierdut-o. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant, dovadă că astăzi aproape jumătate din populația de urși bruni a Europei (cca 6300 de exemplare) trăiește pe teritoriul României.

O legătură vie și o punte spirituală între oameni și pădure, ursul e o bogăție națională care are nevoie să fie protejată. Ritualuri străvechi românești sunt legate de cultul ursului - spre exemplu măștile și dansul ursului, de Anul Nou, ce dovedesc legătura complexă și profundă a românilor cu acest animal.

În funcție de anotimp şi vârstă, blana ursului variază de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu roşcat, până aproape la negru. Puii și urșii tineri poartă de obicei un guler alb îngust în jurul gâtului. Pe toți îi întâlnim de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri întinse şi dese. Atunci când nu e atras de om în zonele rezidențiale, cu hrană, ursul preferă zonele cât mai puţin umblate și liniştite. Mediul său de viaţă cuprinde stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete în care să-şi poată amenaja uşor bârlogul.

Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. E capabil să detecteze sunete foarte fine, între 16 și 20 de hertzi, și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri. Mirosul este arma de bază a ursului. Nici un alt animal nu se poate lăuda cu un nas atât de fin. Un nas care-l ajută să-și găsească partener, să evite oamenii sau alți urși, să găsească mâncare sau să-și caute puii. Mirosul ursului este de 2000 de ori mai fin decât al omului, ajutându-l să detecteze prezența oricărui animal chiar și la 14 ore după trecerea printr-o zonă.

În ciuda aspectului său, de neîndemânatic, ursul are o viteză de reacție surprinzătoare și poate atinge până la 50 kilometri pe oră. Corpul său mare si musculos îi dă posibilitatea să străbată zeci de kilometri pe zi la nevoie. Cu labele sale masive, ursul își poate săpa barlogul în pământul tare sau înghetat sau poate să doboare dintr-o lovitură mamifere mari.

Dacă populația de urs, specie care se află în vârful piramidei trofice, se menține în număr mare, înseamnă că și celelalte specii de animale din habitatele ursului se află într-o stare bună de conservare. Tocmai de aceea, WWF alocă efort și resurse importante pentru protejarea acestei specii, derulând proiecte de conservare.

Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile ursului brun, pe https://www.culoripecalededisparitie.ro/. Cu ajutorul tău, WWF va putea continua să lucreze pentru a proteja urșii. Puii de urs orfani vor fi îngrijiți la singurul Orfelinat de urși din Europa, vor continua activitățile demarate pentru a preveni conflictele om-animal și vor putea dezvolta un sistem inovator de recensământ și monitorizare a speciei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lăcomia și spiritul distrugerii caracteristice omului, lipsa de rațiune a românilor, au dus la tulburarea habitatului ursului. Puturoșenia caracteristică românilor, de a nu ridica gunoaiele zilnic, in special în zonele de pădure, în preajma hotelurilor și pensiunilor, resturile alimentare și ambalajele puternic impregnate de arome alimentare, au dus la atragerea acestor animale spre zonele populate. Și defrișările sălbatice, fără rațiune, din dorința irațională de îmbogățire. Astea sunt realele cauze care au dus la schimbarea, în rău pentru toți, a vieții acestor animale sălbatice.
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult