Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Vă mai amintiți aceste obiecte? Artefactele copilăriei noastre în comunism

Într-o discuție cu un prieten, subiectul a alunecat spre televizoarele și aspiratoarele din timpul copilăriei noastre, adică din comunism, din anii 70-80. Îmi aminteam că primul televizor spre care „am deschis ochii" a fost un Stassfurt, produs în R.D.G., cumpărat de părinții mei prin '67 din ce relataseră. 

Povesteau ai mei că în grupul lor de prieteni erau printre primii proprietari de televizor și că se adunau cu toții pentru a viziona un meci, o transmisiune sau un program deosebit. Prietenul meu își amintea că bunicul lui avea un televizor sovietic marca „Rubin", iar el un „Cosmos", schimbat apoi cu un „Diamant S". 

„Stassfurt"-ul nostru nu a fost grozav, deși era o marcă de renume în acele timpuri. Fusese depanat de nu știu câte ori în cei 10-11 ani de funcționare. A fost înlocuit prin 1978 (parcă) cu un televizor produs la ,,Electronica", numit LUX 252, cu circuite integrate și diagonală mai mare. S-a dovedit în timp că nu a fost o achiziție bună, am avut probleme cu tubul catodic, schimbat de două ori. A doua oară, fiindcă nu se mai produceau tuburi la aceeași dimensiune, depanatorul a găsit soluția. 

L-a înlocuit cu un tub cu o diagonală mai mică, de la alt model de televizor și a conceput din placaj o altă „față", la dimensiunea tubului, tăiată la bomfaier și lăcuită la culoarea originală. Îmi amintesc că în spatele televizorului erau 4 butoane de reglaj a imaginii, care oricum se dădea peste cap, ba era prea înghesuită, ba ieșea din cadru. Mai era și episodul cu orientarea antenei din balcon pentru prinderea optimă a semnalului. Ieșeam în balcon și tata din sufragerie striga „rotește spre dreapta, mai, mai, încă puțin! Atât!".

Tot spre finalul anilor 70, odată cu bicicleta „Pegas" cu șa scurtă, de 1500 lei, părinții mei au cumpărat și un aspirator ,,Ideal", ambele în rate. Cred că s-a stricat de la primele utilizări, tata se săturase să-l tot ducă la ,,bobinat". La vreo 2-3 ani l-au schimbat cu unul rusesc, „Chaika-8", pe care l-am avut mulți ani, problema a fost într-un final furtunul care se stricase și nu se găseau altele noi de schimbat.

Prietenul meu povestea ceva asemănător, aspiratorul „Ideal" de culoare neagră (al nostru fusese bleu), a fost înlocuit cu un „Chaika 3" cu viață lungă.


Era epoca tranzistoarelor radio, aproape toți aveam în casă un radio ,,Gloria", „Albatros" sau „VEF 204", nu mai spun de cele îmbrăcate în huse din piele, nelipsite la plajă, la meciuri sau la un grătar la iarbă verde. 

În primăvara anului 1991, când în sfârșit am achiziționat primul televizor color („Funai"), am crezut că l-am apucat pe Dumnezeu de picior. Asta după ce în 1990 mă duceam la un vecin, care avea un televizor color românesc ,,Cromatic", să vizionez meciurile naționalei la Campionatul Mondial de fotbal din Italia. Eram pur și simplu fascinat, visam zi și noapte la un TV color.

Tot în 90-91 a început și invazia peste Prut a televizoarelor color rusești „Alfa", apoi au apărut „Gold Star", foarte bune de altfel și destul de scumpe, „Megavision" și altele.

Pentru noi, cei care am trăit acele timpuri, sunt doar amintiri, pentru cei tineri sunt povești, interesante sau nu, dar care ar trebui să fie cunoscute. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult