Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Va putea trece România peste șocul economic din 2020? Ce perspective sunt pentru 2021

Bucuresti - centru - Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză, începută în Statele Unite ale Americii (1929-1933). Criza Covid-19 a afectat atât sistemul de sănătate, cât și economia. Este o criză dublă. Modul în care va fi gestionată criza sanitară va produce efecte asupra modului în care va evolua economia.

Economia românească nu putea să nu fie afectată, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri economice europene și globale. Structura sa a făcut ca economia românească să fie vulnerabilă la impactul COVID-19. Prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, au fost printre cele mai lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor a fost supus restricțiilor aferente combaterii efectelor pandemiei.

În vederea diminuării efectelor crizei, guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini mediul economic. Execuția preliminară a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 mld lei (9,79% din PIB).

Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. Creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, cauzată de criză, precum și, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 mld lei), de creșterea cu 2,72 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor, s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei, față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 mld lei.

Pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID-19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor, precum și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei, prin intermediul garanțiilor de stat în valoare de 12,48 mld lei pentru anul 2020 (1,20% din PIB).

Conform estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, exprimate la finalul anului 2019, România urma să înregistreze o creștere economică de 3,2% in 2020 si de 3,7% in 2021. Estimările OCDE erau la momentul respectiv similare cu cele ale Comisiei Europene.

Însă criza Covid-19, declanșată la începutul anului 2020 și care a afectat sistemele de sănătate globale, cu efecte directe asupra economiilor, a avut efecte puternice si asupra economiei românești, care a înregistrat in anul 2020 o contracție de -3,9%, conform Ministerului de Finanțe.

Această cifră arată că desi economia a avut de suferit, rezultatul este unul mai bun decât cel indicat de proiecțiile ce au fost realizate în cursul anului 2020 de către instituțiile financiare sau Comisia Europeană, care indicau că economia românească va înregistra o contracție de -5,2%.

Contracția economiei românești, de -3.9% an-la-an, este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Cu toate că în trimestrul II a fost înregistrată o scădere de 12%, aceasta a fost recuperată în ultimele două trimestre ale anului trecut.

Privind rezultatele înregistrate de principalele țări de destinație pentru exporturile românești, observăm că economia Germaniei a înregistrat o contracție de 5%, cea a Italiei de peste 8%, similară cu cea a Franței. Economia Ungariei a scăzut cu 5%, iar cea a Poloniei cu 2,8%.

Spania a înregistrat o contracție de 11%, Grecia de 10%, Portugalia de peste 7%. Singura economie din Uniunea Europeană ce a înregistrat creștere anul trecut a fost cea a Irlandei, care a crescut cu 2,5%. Comisia Europeană estimează o creștere a economiei zonei euro de 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, respectiv o creștere a economiei UE de 3,7 % în 2021 și 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

Deficite și datorii publice în creștere

Deficitele publice au crescut în mod semnificativ în UE în cursul anului trecut, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor menite să sprijine economia. Deficitul public agregat al zonei euro a crescut de la 0,6% din PIB în 2019, la aproximativ 8,8% în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 și la 4,7% în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată, în cursul anului 2021, a măsurilor de sprijin de urgență, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți.

Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei publice în PIB la nivelul agregat al zonei euro va crește de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% în 2020, 102,3% în 2021 și 102,6% în 2022.

Datoria publică a României a ajuns la 47,7% din PIB la finele anului 2020 și a depășit primul prag de alertă din legea responsabilității fiscal-bugetare, de 45%, conform Consiliului Fiscal. Potrivit analizei Consiliului Fiscal, pe coordonatele din strategia fiscal-bugetară a Guvernului, necesarul de finanțare total pentru anul 2021 ar urma să fie de 129,7 miliarde de lei (11,6% din PIB, cu un deficit bugetar estimat de 7,16% din PIB sau 80 de miliarde de lei). În anul 2022, ar urma sa fie de 127,8 miliarde de lei (10,6% din PIB), respectiv 119,6 miliarde de lei, iar în anul 2023 de 9,2% din PIB. Astfel, se estimează că necesarul de finanțare a sectorului guvernamental exprimat ca pondere în PIB va reveni la nivelurile pre-pandemie (9% din PIB în 2019) abia în anul 2023.

Comisia Europeană prognozează pentru România că datoria publică va crește de la 35% din PIB în 2019, respectiv la 46,7% din PIB în 2020, până la 54,6% din PIB în 2021 şi 63,6% din PIB în 2022.

În eventualitatea în care gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, guvernul poate lua măsura înghețării salariilor din sectorul public, această decizie fiind deja luată ceea ce ajută la limitarea majorării datoriei publice. Dacă se depășește nivelul de 55% din PIB, vor fi înghețate automat şi cheltuielile cu asistența socială, din sistemul public, ceea ce presupune și înghețarea majorării pensiilor.

Conform tratatului de la Maastricht, criteriul de politică financiară impune statelor un deficit bugetar de sub 3% din PIB și un grad de îndatorare de sub 60% din PIB. Comisia Europeană a anunțat că limita de 3% din PIB a deficitului bugetar rămâne suspendată și pentru anul 2021. Măsura a fost luată pentru a sprijini țările din UE să își revină din recesiunea cauzată de pandemie.

România depășise această limită încă de la finalul anului 2019, când a avut un deficit de 4,6%. Iar în la finalul anului 2020 s-a situat mult peste limita cu un deficit bugetar de 9,79% din PIB.

Pentru a reintra în prevederile tratatului de la Maastricht, România va trebui să își reducă gradual deficitul bugetar, sub pragul de 3% din PIB, ceea ce va presupune și renunțarea la programele de sprijin și diversele facilități acordate mediului economic în anul 2020. Simultan, este nevoie ca investițiile în economia românească să continue accelerat (bugetul de stat pentru anul în curs prevede investiții de 5,5% din PIB).

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • profun check icon
    O guvernare criminal de incompetentă, rău intenționată dar arțăgos-sfidător-arogantă, care “reușește” să dubleze datoria publică în doar trei ani.
    Culmea-culmilor, este că se mai găsesc tot felul de țuțări de ocazie, gata să își pună în cui credibilitatea pentru a le justifica guvernanților impotenți ... “performanțele”.
    • Like 1


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult