Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Veste bună din Delta Dunării! Muzeul Ivan Patzaichin a intrat în linie dreaptă

muzeu.

Simulare 3D a muzeului Ivan Patzaichin

“Am semnat azi contractul de finanțare pentru Muzeu-Centru cultural tradițional Ivan Patzaichin, de la Mila 23. Început ca idee acum 5 ani de zile avem provocarea de a-l termina într-un timp record, până la 5 septembrie anul viitor. Primul traseu acreditat pentru turismul lent cu bărci cu vâsle și electrice ne propunem să-l inaugurăm la anul, cu punct de plecare de la capătul Falezei din dreptul Ansamblului arhitectural Ivan Patzaichin (de pe pontonul special amenajat pentru ambarcațiuni cu vâsle) și să ajungă la Muzeul Ivan Patzaichin Mila 23 -Satul campionilor. Nu vom putea singuri! Ne bazăm pe partenerii noștri tradiționali, dar avem nevoie și de mult mai mulți având în vedere amploarea proiectului! Am pornit numărătoarea inversă de azi. Puneți-vă în agenda 5 septembrie 2023.

Ivan este cu noi!”

Anunțul pe care tocmai ce l-ați citit mai sus a fost făcut de Teodor Frolu, omul din spatele Rowmania și cel care mi-a promis, acum un an, că voi apuca să văd muzeul lui Ivan Patzaichin până când voi ieși eu la pensie. Actualul “muzeu” este de fapt un gard, o casă distrusă, două ambarcațiuni în fața gospodăriei și câteva fotografii. Chiar în fața acestui gard de lemn a avut loc discuția cu Teodor Frolu. Detaliile le ai în articolul de mai jos.

Iată planurile muzeului și ce ar trebui să găsim la Mila 23 din septembrie 2023

600 de mii de euro sunt asigurați, prin programul Flag, pentru realizarea Muzeului Ivan Patzaichin. Asociația Rowmania va cofinanța cu 10% din valoarea totală a proiectului, să asigure TVA-ul și să mențină accesul gratuit la amplasament. Iată simulările 3D ale centrului cultural. 

 

Viitorul Muzeu Ivan Patzaichin va reprezenta un spațiu cu două meniri – muzeu, cu expunere a unor momente cheie din parcursul lui Ivan, lângă mărturii din cultura lipovenilor din Mila 23, și centru cultural, cu infrastructură care va permite organizarea de evenimente culturale, de artă, de educație pentru patrimoniu, cursuri, întâlniri ale comunității locale, conferințe și evenimente care se înscriu în viziunea lui Ivan și a echipei Asociației sale de a conecta patrimoniul local al unei comunități la inovația din contemporan.

Muzeul va fi administrat de echipa Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și va deservi reprezentanții comunității locale, inclusiv grupul din Asociația Femeilor din Delta Dunării Rusalca, care vor beneficia de un spațiu pentru spectacole, repetiții și de întâlnire cu comunitatea locală. Vor putea fi organizate aici tabere de vară, atelierul Apele Unite de construcție a canotcilor dedicat copiilor, centrul cultural dedicat lui Ivan devenind și sediul Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. 

Centrul Cultural – Muzeu Ivan Patzaichin din Mila 23, care va cinsti din 2023 memoria campionului, va funcționa pe durata întregului an, găzduind activități culturale și vizite ale turiștilor care ajung în zonă. Spațiul cultural va include și o zonă de rezidențe de creație pentru artiști contemporani.

Model de bune practici în Delta Dunării

Din punct de vedere arhitectural, muzeul își propune să reprezinte un model de bune practici în domeniul construcțiilor, urmând specificul local din Deltă pentru a deveni un landmark de turism cultural al regiunii. Centrul este gândit să invite vizitatorii să parcurgă povestea vieții lui Ivan Patzaichin, de la copilăria din Mila 23, la perioada de olimpic, antrenor și antreprenor social, construită în jurul simbolului ambarcațiunii de lemn care l-a însoțit în toate aceste etape, indiferent dacă sub formă de lotcă, canoe, sau canotcă.

Povestea va putea fi parcursă de vizitatori urcând în muzeul – observator pe o scară elicoidală care ajunge în cel mai înalt punct al muzeului – punctul de observare a Deltei Dunării.

Articol publicat inițial pe funkytravel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Frumos!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult