Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Vești extrem de proaste de pe Frontul din România

Adrian Câciu

Foto: Inquam Photos / George Călin

Doar în luna ianuarie a acestui an, Ministerul Finanțelor a împrumutat circa 38,5 miliarde lei, aproape 8 miliarde de euro (echivalentul a 800 de km de autostradă sau 40.000 de rachete anti-tanc Javelin). Împrumuturi în plus!

Problemele cu acest împrumut sunt mari și constau în:

- Suma imensă împrumutată într-o singură lună arată foamea de bani la nivelul bugetului de stat. Practic, într-o singură lună, ministrul Câciu a împrumutat circa 40% din totalul creditelor contractate anul trecut care au fost de circa 104 miliarde lei. Într-o lună, cât în 5 luni din anul trecut. Și războiul din Ucraina încă nu începuse. Statul român este pe perfuzii, nu departe de un faliment răsunător.

- Cea mai mare parte a sumei împrumutate provine din afara României, de la creditori internaționali. De pe piața internă s-a reușit doar un împrumut de 5,87 miliarde lei, din cei 38,5 miliarde lei împrumutați în ianuarie. Asta înseamnă că doar 15% din împrumut a venit de pe piața internă, ceea ce spune multe pentru cunoscători. Expunerea internațională, în contextul războiului din Ucraina, este extrem de păguboasă și de periculoasă.

- O parte din suma împrumutată extern a venit prin PNRR, la dobânzi ceva mai bune (circa 1.94 miliarde euro). Cea mai mare parte a sumei împrumutate extern a venit însă la dobânzi record, de circa 6% pe an, cele mai mari dobânzi din 2013 încoace. Și asta se întâmpla în ianuarie, când toată nebunia cu Ucraina nu începuse.

Evident, la ce s-a întâmplat în ianuarie cu datoria și deficitul nostru, se adaugă acum toate problemele cu războiul din Ucraina. Care înseamnă cheltuieli bugetare în plus (pe deficit și datorie), înseamnă risc suplimentar pentru creditorii care ne împrumută (dobândă și mai mare), încetinirea creșterii economice (încasări bugetare și mai mici, deficit și mai mare, nevoie de finanțare și mai mare).

Am înțeles că, pentru 2022, ministrul Câciu intenționează să împrumute extern circa 14 miliarde euro, din care doar 3,7 miliarde euro vor fi împrumutate prin PNRR (deja au intrat credite 1,9 miliarde, mai rămân circa 1,8 miliarde de împrumutat). Adică, 10 miliarde la dobândă de 6-7% pe an (euro). Mi se pare o aventură destul de periculoasă. Adică, intenționăm să majorăm datoria externă a României cu încă 14 miliarde euro doar anul acesta. Costul anual adițional estimat pentru bugetul de stat, doar din această intenție, fiind de circa 700 - 800 milioane euro / an din dobânzi. Vreo 80 de km de autostradă pe an, doar dobânzile la împrumuturile adăugate de ministrul Câciu. Pe an! Sclavie curată...

Mai țineți minte ce emisiuni simpatice făcea ministrul Câciu la Realitatea TV? Cum vitupera el împotriva împrumuturilor făcute de Cîțu? Părea că știe ce vorbește. Că știe ce ar trebui făcut. Că are soluțiile magice la el. De unde?! Doboară record după record. Acum... totul e ok. E liniște și pace pe Frontul din România. De ce e ok?

Ne apucăm și noi de reformele alea? Când? Că așa, pe deficit și datorie, poate guverna oricine. Și un copil de grădiniță...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Ce bine este sa mai citim și câte un articol despre incompetenții noștri. Ce dor ne era de ei? Pai nu cumva dl. Caciu face la fel ca dl. Câțu când a fost ministru de finanțe? Reforma liberala începută de marele epidemiolog Câțu unde este? Ce reforme a făcut el când a fost ministru și apoi prim-ministru? Parca văd ca și Câțu o sa iasă la microfon sa se "minuneze" de performanta lui Caciu? Așa ca despre ce vorbim? Și nici Dvs. nu tin minte să-l fi bombardat pe Câțu cand a fost ministru, ci după ce a devenit prim-ministru parca. Prin urmare ne bucurăm ca nu este nimic nou sub soare. Aceleași umbre degeaba pe pământ.
    • Like 0
  • check icon
    Nu-i problemă, guvernul vrea precis să facă în ciudă rușilor: iacă noi avem de unde împrumuta și voi, nu!
    Comentariu sarcastic, firește.... N-am alte așteptări de la un guvern USL.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro