Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Victima este ursul, și nu omul. Vă mai amintiți cozile de mașini din Răcădăul anilor 2000, când tot poporul venea la hrănit și pozat urși?

Peste 2000 de apeluri la 112 provocate de prezența urșilor în zonele locuite de oameni – adică de 8 ori mai multe decât în urmă 4 ani. Atât au numărat până acum autoritățile, iar cifrele sunt într-o continuă creștere - semn că toate măsurile luate nu doar că nu au dat roade, dar par și să aibă un efect invers. Iar și mai grav este că, în multe dintre cazuri, pompierii, polițiștii ori jandarmii ajunși la intervenție nu au făcut nimic ca să alunge animalele. Cum s-a întâmplat zilele trecute, de exemplu, în Săcele (Brașov), când proprietar și forțe de intervenție deopotrivă au privit împreună cum un urs golește cireșul din curte, apoi pleacă liniștit în treaba lui. 

Pentru că par să nu se mai teamă de nimeni și de nimic, sălbăticiunile au devenit un real pericol atât pentru noi, cât și pentru gospodarii care își găsesc culturile distruse și animalele sfâșiate. Iar mai mult decât atât, am început să numărăm și din ce în ce mai multe victime omenești.

De ce? Ne explică consultantul pe probleme de biodiversitate al Uniunii Europene, Hervé Lethier, într-un interviu acordat site-ului de știri brasov.net.

E greu să iei măsuri eficiente peste noapte când de mai bine de două decenii facem fix invers. Vă mai amintiți cozile de mașini din Răcădăul anilor 2000, când tot poporul venea la hrănit și pozat urși?! Mno, acum a venit și nota de plată.

Dezastrul a început, spune specialistul, în momentul în care am început să punem mâncare în pădure pentru a hrăni animalele - fie ele urși, mistreți ori căprioare. Iar aceasta este una dintre cele mai mari greșeli pe care omul o poate face în relație cu natura: „un urs hrănit este, pe termen mediu și lung, un urs mort”, ne transmite expertul.

Paradoxal, în toată această ecuație, victima este ursul, și nu omul. Ursul a ajuns să fie un pericol pentru om tocmai din cauza intervenției din ce în ce mai invazive a acestuia din urmă în viața pădurii, în cursul natural al lucrurilor.

Pe de altă parte însă, tot oamenii sunt cei care se revoltă: la Covasna au ieșit în stradă, iar în alte zone au început să ia problema în propriile mâini, văzând că autoritățile sunt complet depășite de situație.

Ce se poate face pentru ca urșii să nu mai ajungă în zonele populate de oameni? Ei bine, nu există un răspuns general valabil la această întrebare. Ce este însă clar: soluția e în mâna autorităților de la București, iar decizia trebuie luată de comun acord cu toți cei implicați: vânători, pădurari și ONG-uri deopotrivă.

Lethier vorbește despre un posibil cumul de soluții în managementul urșilor care implică, printre altele, atât vânătoarea, cât și relocarea. Urmărește interviul integral aici pentru a afla care sunt posibilitățile și de unde se poate începe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Am inteles. Prin urmare daca un urs ataca si raneste sau chiar omoara un om este de vina omul ca de ce a iesit din casa in curte sau s-a dus in padure, iar daca ii distruge locuinta si il ataca in casa este tot vina omului ca s-a nascut in acel loc si nu in alt loc unde nu sunt ursi. Suntem satui de cati profeti si destepti sunt in tara aceaasta, de aceea o ducem extraordinar de bine.
    • Like 0
  • Problema ursilor se rezolva numai cand ursii vor ajunge in salile parlamentului.Daca 2,3 ursi ar fi vazuti pe holurile parlamentului, in cateva zile apare legea necesara.Pacat ca ursii nu sunt scarbiti de parlamentarii nostri.
    • Like 0
  • atunci cand 2 caini au omorat un copil, au fost eutanasiati toti maidanezii din bucuresti (desi cei doi caini erau ....de casa!)
    iedeia ca omul e de vina pt ca a produs dezechilibre (printre ele fiind si interzicerea avorturilor la ursi - glumesc - adica lasandui sa se inmulteasca, peste masura, dat fiind protejati!!!) e o prostie, dezechilibre in natura sunt de milioane de ani si fara om, si se regleaza uneori pri disparitii;
    depinde a cui viata primeaza in fata legii si a legiutorului (de la oras, satul si protejat de serviciul de paza si protocol)
    • Like 0
  • am incercat sa comentez la HOTINEWS , dar nu am putut , asa ca o fac aici , pentru situatia in care un fiu , a incercat sa-si salveze tatal tragand cu pusca , pentru al speria pe ursul atacator ... eu trageam in urs direct , fara retinere ! ... suntem condusi de iresponsabili ( eufemistic ! ) ... interesant este ca nici pe udemeristi , nu-i intereseaza de secuii lor ... ministrul lor , mai bine ar dansa csardas ... tzantzos ...
    • Like 0
  • Stii de ce se fura in Romania ? Pentru ca cetatenii poseda lucruri de valoare. Va m-ai aduce-ti aminte cand se dadeau bani la cersetori ? Na acum vine si nota de plata. Va fura din case.

    Cam asta mi-a lasat impresia articolul. De parca ursii din Racadau le-au povestit la toti ursii din tara ca la sate si orase este de mancare. Cand distrugi habitatul , normal ca trebuie sa ajuti animalele sa supravietuiasca , si incerci sa le suplimentezi hrana , in special pe timpul iernii. Dar se vede ca nu stii despre ce vorbesti , dar incerci sa pari intresanta. Nici naiba nu stie cati ursi sunt in Romania , si nici o alta tara nu ii intresata sa fie relocati ursi la ei in tara ( Italia , Germania, Austria , Franta). Acolo unde sunt pradatori mari apar si drame. O fi ei ursi , lei , tigri , crocodili , sau altii. Dar imi place ca francezii iar ne dau noua lectii , ca si cum la ei ar fii raiul pe pamant pentru ursi , cand de fapt nu au nici unul. Imi aduce aminte de cum ne dadeau ei noua lectii despre integrarea romilor inainte de 2004. Cum se descurca acum ei cu romii? Iar acum ne dau lectii despre ursi , iar tu ii mai bagi si in seama.
    • Like 0
  • Dan Doi check icon
    Nefericit ales titlu' in acest context. Da, omul e de vina pentru dezechilibrele care apar, aici suntem deacord. Dar daca stam la distanta si le spunem asta celor din zonele afectate suntem in mare pericol de a fi ipocriti. Autoritatea umana are datoria de a proteja ursul dar si de a si proteja toti cetatenii. Eu zic un lucru, autoritatea publica sa aiba ragaz sa rezolve problema la nivel de protejare si conservare a biodiversitatii dar autoritatea locala sau chiar oamenii sa-si poata apara viata sau apartenenta imediata atunci cand sunt atacati.
    • Like 0
  • Da...ai spus exact nimic in acest "articol". In spiritul neaoş romanesc gasesti cumva niste pseudocauze dar nu vii nici macar cu o posibila solutie. Spui ca problema este hrana pusa in paduri. Cred ca nu ai idee despre ce vorbesti. Sistemul acesta de hranire a animalelor salbatice in habitatul lor se foloseste de decenii. Mai bine zis s-a folosit,pentru ca acum nu prea mai vezi asa ceva. Du-te prin paduri si vei gasi o multime de "hrănitori" in paragina. Problema este tocmai faptul ca ursii nu mai gasesc sufivienta hrana in paduri,coroborat cu inmultirea lor in ultimii ani. Da,este o problema hranirea lor pe marginea drumului,da acei ursi nu vor merge in orase ci vor sta pe marginea drumului.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult