Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Victor Rebengiuc: „E greu de luptat împotriva corupției, dar trebuie luptat. Copiii ăștia care sunt tineri și care au forță, care învață în țări străine ce-i aia democrație, să vină să o aplice aici”

V. Rebengiuc

Foto: captura Digi24

Actorul Victor Rebengiuc, invitatul jurnalistului Claudiu Pândaru, vineri seara, la Digi24, a vorbit despre lupta care trebuie dusă împotriva corupției și a făcut apel la tinerii care studiază în străinătate să vină să aplice în România regulile democrației. Maestrul spune că nu mai are speranță în clasa politică pe care a votat-o și care „nu mai există”. 

Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: De la sulul de hârtie igienică, în momentul în care ați simțit că nu se mai poate, că trebuie să ieșiți în fața românilor, și până astăzi, spuneați că din păcate v-ați pierdut speranța.

Victor Rebengiuc: Da, mi-am pierdut speranța! Gata, s-a terminat! Nu mai am nicio speranță. Nu mai am! I-am votat. Prima oară când am votat, am avut ce vota. Adică, am votat în deplină cunoștință de cauză.

Claudiu Pândaru: N-ați mai votat împotriva cuiva.

Victor Rebengiuc: Da! Am zis, domne, ăștia sunt oamenii în care cred și care cu siguranță ne vor duce acolo unde trebuie. Eee, nu mai e! Ce-am votat eu nu mai există. S-a dus! S-a împrăștiat, s-a ascuns, a plecat, s-a înălțat la ceruri... Nu știu ce s-a întâmplat. Nu mă mai interesează. De-asta nu mă mai uit la știri, nu mai știu, nu mai citesc nimic... Habar n-am care-s problemele. (...)

Claudiu Pândaru: Spuneți-mi un lucru. Chiar dacă dumneavoastră nu mai găsiți acum motiv de a avea speranță, de a vă mai implica, asta nu înseamnă că generațiile care încearcă să construiască totuși România trebuie să și-o piardă.

Victor Rebengiuc: Nu, eu aștept de la ei! Trebuie să vină să facă ceva. Să nu se ia după ăștia, să nu intre în hopul ăla al lor, ci dimpotrivă, să caute, să impună ceea ce trebuie să impună în țara asta. Dar libertatea omului... nu aia cu injecția, cu vaccinul, că „io nu fac vaccin, că io sunt liber!”. „Vreau să fiu liber...”. Nu asta-i libertatea omului de a alege. Ci libertatea de a trăi într-o țară democratică, să se facă într-adevăr democrație în această țară, să fie un mare interes în lupta împotriva corupției, pentru că există o corupție endemică aici. E greu de luptat împotriva ei, dar trebuie luptat. Copiii ăștia care sunt tineri și care au forță, care învață în țări străine ce-i aia democrație, să vină să o aplice aici.

Să se lupte cu gangsterii ăștia care sunt la putere acum. Șmecheri care dau câteva sute de lei, „hai, lasă, că...”, în loc să facă investiții în economie, să crească uzine, locuri de muncă... Ne dă pomană, așa... „ia câteva sute de lei că ai leafă mică”.

„România s-a schimbat, dar nu datorită politicii”

Actorul spune că România s-a schimbat, dar nu datorită politicii, ci ca urmare a inițiativelor private. „Au apărut făbricuțe, industrii... există activitate economică. Sunt oameni care muncesc, care se luptă cu legile care sunt, legi care îi oprimează, care nu le dă voie să se dezvolte... Îi îngroapă cu controale, cu impozite peste impozite...Da, România s-a schimbat. Ceaușescu dacă ar învia acum și ar vedea cum arată România, ar face apoplexie pe loc”, a spus Victor Rebengiuc la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult