Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vimbliedon

Cristian Tudor Popescu

Se conturează interzicerea participării jucătorilor și jucătoarelor de tenis din Rusia (posibil și din Belarus) la Wimbledon.

Daniil Medvedev (2), Andrey Rublev (8), Karen Khachanov (26), Aslan Karatsev (30), Anastasia Pavlyuchenkova (15), Victoria Azarenka (18), Daria Kasatkina (26), Veronika Kudermetova (29) nu vor călca pe iarba de la All England Club, cel mai mare turneu de tenis din lume.

E dreaptă o astfel de hotărâre?

Da, este.

În clipa de față, cei din Rusia și Belarus nu au acces în competițiile internaționale pe echipe și, în turnee, le este interzis să-și afișeze numele țării și steagul. Aceste sancțiuni privesc statul rus, agresor sălbatic asupra Ucrainei.

Dar și individual, jucătorii ruși sunt datori să sufere. Simplii cetățeni ai Rusiei sunt loviți acum de sancțiunile economico-financiare ale Occidentului, trebuie să facă față devalorizării rublei, creșterii prețurilor, lipsei de produse de bază, șomajului, mulțumită războiului lui Putin.

Tenismanii sunt profesioniști, joacă pe bani, nu puțini. Trebuie să simtă și ei cât costă a fi rus în regimul Putin. Mai ales că niciunul nu a luat o poziție explicită, limpede, împotriva monstruozităților comise de Kremlin.

Ca să joace totuși, Rusia poate organiza pentru ei un Vimbliedon la Moscova, cu participarea jucătorilor din China, Koreea de Nord, Iran...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult