Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Visez la ziua când a fi profesor în România nu va mai fi un act de eroism, ci o slujbă bine plătită pentru cei care au în mâinile lor modelarea viitorului generației viitoare

Foto: Guliver Getty Images

Sunt o norocoasă. O spun adesea.

Ceea ce m-a făcut să afirm asta este o revelație avută recent: nu doar că îmi plac oamenii din domeniul educației cu care am de-a face zilnic, ba chiar îi admir. Din interacțiunea cu ei, la final de zi simt cum cresc, mă transform, evoluez. Aflu lucruri noi, cunosc oameni noi, legăm prietenii, formăm amintiri. Iar mai important, motivul pentru care ne-am adunat, este șansa unică de a transforma viețile copiilor ce ne sunt elevi.

Acesta este unul dintre miile de motive pentru care mă consider norocoasă să activez în acest domeniu. Pentru posibilitatea de a face acest lucru. De a modela oameni și vieți. 

Profesoara și elevii săi

Ce admir eu la cei cu care interacționez zilnic, fie că sunt profesori, manageri, terapeuți sau specialiști din diverse domenii:

  • Că au înțeles care e fundația pe care se construiește o societate sănătoasă: prin educație de calitate și se implică activ în ea;
  • Că vor să schimbe ceva în țara asta, în modul cel mai dificil, dar cel mai durabil;
  • Că sunt aici ca să ofere: timp, cunoștințe, strop din personalitatea lor, experiență, înțelepciune;
  • Faptul că interacționează cu copiii acestei generații despre care ne plângem că sunt ba agitați și că nu se pot concentra, ba că stau cu nasurile doar în gadgeturi sau că ne iau peste picior. Acestor copii ei le fac față zilnic, storcându-și energia și creativitatea pentru gestionarea orelor alături de ei, pentru a îi capta, pentru a îi stârni și într-un final pentru a îi educa;
  • Ei scriu o parte din viitorul acestor copii.

Aceste lucruri, enumerate mai sus, sunt de acord să rămână "de admirat" în orice context.

Însă mai am o listă cu ce e lăudabil la ei, ce îmi doresc să se schimbe. 

Îmi doresc să nu fie nevoie să îi admir pentru:

  • Înverșunarea lor împotriva balaurilor cu care se luptă: sistemul înțepenit, salariile, hârțogăraia.
  • Abilitatea de a jongla cu diverse aspecte delicate: uneori este necesar să pună ideea de a educa deasupra învățării, să pună a învăța deasupra programei școlare bifând deopotrivă învățarea, evoluția elevilor, bunăstarea lor dar și parcurgerea programei școlare. Acest lucru necesită energie, care poate fi folosită altfel și consumă energie ce nu se mai recuperează;
  • Eroismul meseriei per total: salariul derizoriu, stresul, lipsa recunoașterii meritelor, statutul social inexistent.

Totul, de dragul pasiunii lor pentru educație. 

Îmi doresc să vină ziua în care educația de calitate să nu fie un act de eroism al profesorilor și personalului didactic din România. Îmi doresc ca acestor oameni de admirat, profesorii-eroi, să le fie recunoscute eforturile și răsplătite. Vreau să văd cum energia consumată pentru a face față obstacolelor va fi transferată pentru căutarea de noi provocări și inovații, în căutarea excelenței, în cercetare.

Vreau să văd cum ceea ce oferă se întoarce spre ei printr-un statut social înalt recunoscut, confort material, prin recunoașterea meritelor. Vreau să văd cum să fii profesor devine un privilegiu, nu un sacrilegiu. Cum a trăi ca profesor devine o oportunitate nu o calamitate.

Dar cum să facem asta când pare că suntem la ani-lumină de aceste lucruri?

Începutul este, zic eu, să recunoaștem că acești oameni există. Că ei zi de zi acționează. Apoi să îi apreciem, să îi lăudăm. Să acceptăm că în România se face și educație de calitate. Pe alocuri. Să lăsăm deoparte discursul negativ, îndreptățit sau nu, în care afirmăm că totul e o apă și-un pământ - neapărat negru sau nasol. Acești profesori-eroi există. Ce ține de ei, ba chiar mult peste, ei fac. Însă nu pot face toată treaba. Poziția lor este fragilă iar eficacitatea acțiunilor lor diminuată de factorii antagonici cum sunt analfabetismul, sărăcia etc.

Dacă ne dorim să evoluăm ca națiune, treaba e musai condiționată de relația pe care o avem cu educația. Iar educația ne privește pe toți. Cu toții trebuie să ne implicăm. După ce terminăm de aplaudat pe cei ce s-au dat peste cap menținând făclia bunei educații vie, este cazul să ne alăturăm lor. Să îi sprijinim. Să luăm cu asalt școlile. Să creăm comunități. Să aducem oamenii împreună. Să căutăm lideri de opinie avizați. Să ne informăm. Să fim parte activă din educație. Sunt atâtea modalități de a o face.

Educația este adânc înfiripată în identitatea tuturor. Este un limbaj pe care îl vorbim cu toții. Iar conversația a fost începută deja. Trebuie doar să răspundem. Să luăm parte afirmându-ne poziția, aducându-ne aportul. Visez la ziua când societatea noastră va promova valori sănătoase cum sunt corectitudinea, munca, meritul, alături cu demnitatea meseriilor, ziua când a fi profesor nu va mai fi un act de eroism în încercarea de a îți urma chemarea, ci lucru mare, o slujbă bine plătită pentru acei membri ai societății care au în mâinile lor modelarea caracterului, persoanei și viitorului generației viitoare.

Norocul face să interacționez cu oameni ce par rupți din acest viitor. Ei se comportă de parcă ar face parte deja din acea societate. Mai rămâne să îi răspundă și ea. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    Aa...... aminteste-mi, te rog...unde ai gasit profesorii astia?
    Jur ca-mi mut copilul la scoala aia; AZI!
    Din pacate....vorba bancului " vise tata, vise!"
    • Like 0
  • Anon check icon
    De acord, profesorii trebuie platiti decent si birocratia trebuie redusa. Asta daca vrem ca jobul de profesor sa fie atractiv si sa existe o reala competitie pe posturile din invatamant.
    • Like 0
  • Visez la ziua in care vanzatorul de mere iti alege merele din fata ta si nu din spatele gramezii. Visez la ziua in care fatuca de la operatorul mobil de telefonie cu ochii in cartea de identitate iti complecteaza numele corect Visez la ziua in care politistul pe care il atentionezi ca greseste nu te ameninta ca te aresteaza si nu raspunde batjocoritor cu :"si ce daca...,." atunci cand il atentionezi ca il vei da in judecata pentru abuz. Mai visez si la:
    ambalaje romanesti care nu se desfac singure la prima manipulare, aspiratoare made in Romania la care nu cad rotite, oameni care te asculta si inteleg ce vrei sa le spui din simp[lul motiv ca iti acorda atentie, nefiind preocupati only de multitaskingul mental al supravietuirii romanesti......Oooo.... dar asta este deja prea mult si nu incape intr-un vis color, cu profesori de buna calitate, guvernare responsabila .... poate unul alb negru, la fel ca istoria Romaniei, ignorata, necitita si captiva unei bucle temporale repetitive a demolarii neamului. De restul se acupa rea;litatea imunizanta a vietii de zi cu zi. Keep dreaming!
    • Like 1
  • Cum ar fi daca in loc de salarii marite si statut social ar cere sa nu se mai invete in schimburi. Cum ar fi sa avem un sistem flexibil in care in loc de scoli cu sub 10 elevi in 4 ani de stdiu am avea scoli decente cu internat unde elevii sa ramana tot semestrul si sa se bucure de conditii decente. Cum ar fi sa trecem de la invatamantul bazat pe memorare la un invatamant bazat peformarea de abilitati. Cum ar fi sa nu mai avem profesori frustrati ca elevii se imbraca mai bine decat ei .In toate tarile din lume exista copii ai caror parinti castiga mult mai bine de cat profesorii si care isi permit sa le ofere odraslelor mult mai mult de cat isi permit profesorii.
    Cand la sedintele cu parintii de dinaite de 1 si 8 martie nu se va mai discuta despre sumele ce trebuie stranse pentru Doamne?
    Si astea sunt tot intrebari la care trebuie sa raspunda profesorii.
    Sa discutam de salarii si statut social dupa ce rezolvam aceste probleme ori ma scuzati ele nu sunt treaba profesorilor ci a guvernelor.
    • Like 0
    • @ Octavian Serban
      GabiC check icon
      Ah, corect: deja e pe "lista clasei" de strans cate 50 de lei de elev...
      • Like 0
  • Si eu visez la ziua cand vom avea profesori bine pregatiti, care sa munceasca 40 ore/sapt ca si noi restul (chiar daca noi restul nu avem 3 luni de vacanta pe an), profesori care sa mearga la minister si sa protesteze si pentru o programa scolara mai buna nu numai pentru salarii, profesori care sa nu mai fie masa de manevra politica .... si eu astept !
    • Like 3
  • PROBLEMA:
    Datele problemei:- scrieti ce considerati ca a fost mai interesant din subiectul respectiv, nu mai mult de o pagina, fara formule.
    *ce fac (cei examinati)..?!?... se pun sa copieze de la 2 pagini in sus, evident cu multe formule..
    *ce face profesorul la corectat... ii aplauda si cu urechile...

    Concluzie: .. traiasca sistemul de invatamant... ghiciti voi in ce etapa a invatamantului a avut loc aceasta intamplare....
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult