Sari la continut
Republica
Verde

Ce mai aruncă românul în natură: o cadă, o canapea, un dulap. Voluntarii „Let’s do it, Romania!” au adunat într-o singură zi două milioane de kilograme de deșeuri

Voluntarii „Let’s do it, Romania!”

La cea de-a XI-a ediție a Zilei de Curățenie Națională au participat peste 250.000 de voluntari care au colectat 222.000 de saci cu deșeuri, așa cum au comunicat organizatorii campaniei.

Tot ei atrag atenția asupra faptului că cele mai multe deșeuri descoperite și adunate sunt cele care provin din procesele de renovare a unor locuințe: canapele, căzi, dulapuri, adică obiecte voluminoase care nu pot fi îndepărtate din mediul care ne înconjoară decât cu ajutorul autorităților.

Dacă ar fi să marcăm, pe o hartă, zonele în care sunt aruncate deșeurile în România, punctele nevralgice ar pulsa la marginea localităților, pe malurile râurilor, în mijlocul pădurilor. Toate sunt zone pustii în care oamenii duc cu bună știință ce nu mai folosesc.

Bilanțul celei de-a XI-a ediții are și vești bune: oamenii încep să lase din ce în ce mai puține deșeuri în zonele de picnic și, odată cu introducerea Returo - sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi din plastic, metal sau sticlă -, numărul pet-urilor din natură a scăzut.

Realitatea din teren este susținută de altfel și de procentul înaintat recent de ministrul mediului. Mircea Fechet, care a declarat la TVR Info că românii au ajuns să recicleze aproape 80% din ambalaje, de la un rușinos 13% înainte de introducerea sistemului.

„Voluntarii se ocupă foarte mult de deșeurile care pot fi băgate în saci și luate de acolo. Cele mai multe deșeuri sunt cele menajere. Am avut o plăcută surpriză să vedem că sunt mai puține pet-uri în natură anul acesta, datorită sistemului de garanție returnare, dar mai sunt în continuare unele care nu intră în acest sistem, de exemplu găsim multe textile”, spune Valentin Krancevik, membru în board-ul „Let’s do it, Romania!”


Elevi și cetățeni responsabili: portrele voluntarilor care curăță România de deșeuri

De-a lungul edițiilor s-au conturat două tipologii de voluntari, care se implică activ în campaniile Let’s do it Romania, mai spune Valetin Krancevik.

„Un procent de 60% dintre participanții la eveniment sunt elevi, motivați de profesori să vină la curățenie. Ceilalți 40% sunt cetățeni responsabili, care doresc să fie parte din schimbare și vin, de obicei, cu copii la acest exercițiu, pentru a le da un exemplu și a trage un semnal de alarmă. În continuare vrem să ne bucurăm de natură, dar uneori nu putem din cauza deșeurilor și acolo putem să ne implicăm doar în cazul în care sunt și autoritățile implicate alături de noi și pot veni cu utilaje care sa le ia de acolo”, explică organizatorii.

Voluntariat digital prin aplicație

Deșeurile care nu fi adunate de voluntari, pot fi raportate prin intermediul aplicației lansate de ONG. Odată ce este descărcată în telefon, aplicația poate fi folosită pentru raportarea zonelor cu deșeuri din oraș sau din natură și este extrem de utilă în cazul deșeurilor voluminoase care pot fi ridicate doar de autorități.

„Am dezvoltat un instrument prin care putem sesiza autoritățile. Prin intermediul aplicației Let’s do it, Romania!, orice voluntar poate raporta zonele cu deșeuri pe care le observă în natură, iar noi le transformăm în sesizări legale către autoritățile locale. Ulterior, facem follow-up pentru a vedea care este statusul și cum putem ridica deșeurile de acolo, iar, în cazul în care nu se întâmpla acest lucru, escaladăm și mergem către Garda Națională de Mediu pentru a rezolva situația”, explică Valetin Krancevik.

Deși aplicația nu a fost până acum promovată, are deja o sută de raportări ceea ce denotă un simț civic dezvoltat, spun organizatorii, care precizează că prin intermediul aplicației pot fi sesizate și zonele cu ambrozie.

“15 % dintre raportări sunt legate de ambrozie. Avem și o zonă curățată până în momentul de față, ceea ce ne bucură. Există interes foarte mare și în zona aceasta”, precizează Krancevik.

După 11 ediții de eveniment ale evenimentului construit în jurul unei zile a curățeniei naționale, atitudinea autorităților se schimbă în bine. Organizatorii Let’s do it, Romania! spun că există interes din ce în ce mai mare de a nu mai fi nevoie de astfel de acțiuni, asta pentru că autoritățile au început să își dea interesul pentru a soluționa cazurile sesizate și să pună camere de luat vederi în zonele mai problematice. Astfel, s-ar putea ca, într-o zi nu foarte îndepărtată, să nu mai fie nevoie de astfel de acțiuni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adrian S check icon
    Dar cate nanograme ar fi, daca le am masura astfel? Dar kilotone?
    In loc sa spuna 2000 de tone..o pune in milioane..sa sune mai grav.
    E mult gunoi aruncat aiurea si cu o floare nu se face nici primavara si nici alt anotimp. E buna, dar trebuie mai mult. Mult mai mult!
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Decât se se facă astfel de campanii nu ar fi mai bine să se ridice de la cetățeni deșeurile voluminoase înainte ca acestea să ajungă în natură? Pentru că prețurile prohibitive practicate de societățile de salubritate cu largul concurs al politicului sunt motivele pentru care astfel de fapte au loc.
    Apoi nu puteau lipsi laudele la adresa sistemului SGR care este în fapt o taxare mascată. Ar fi interesant de văzut unde sunt aparatele amplasate și cât timp sunt ele funcționale, când sunt utilizate, și în ce mod. Că principalul lor avantaj este că au dat de lucru bazinului electoral al PSD.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult