Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Washington Post: România se grăbește să inverseze reformele anticorupție. Românii cinstiți au nevoie de ajutor de la guvernele occidentale

Protest 17 decembrie -

(Foto: Alberto Groșescu)

Revoluția democratică care a străbătut Europa Centrală după prăbușirea imperiului sovietic este în pericol de a fi inversată. Ungaria, în ultimii ani, a început construirea unei autocrații de facto în spatele unei cochilii de instituții democratice care au eșuat. În prezent, Polonia urmează același curs. Uniunea Europeană pare incapabilă să împiedice aceste procese. Poate că din această cauză o a treia țară postcomunistă, România, se grăbește să inverseze reformele anticorupție pe care le-a adoptat sub presiunea Bruxelles-ului, scrie Washington Post în editorialul „Democrația riscă să decadă în România”.

Săptămâna trecută Parlamentul României a adoptat, cu o dezbatere redusă, trei noi legi care ar reduce puterile unei agenții anticorupție și ar compromite independența judecătorilor și a procurorilor. Atacul asupra Direcției Naționale Anticorupție este deosebit de important, deoarece DNA a fost responsabilă de sute de urmăriri penale ale înalților funcționari din ultimul deceniu, inclusiv 72 de membri ai Parlamentului.

Atacul la adresa justiției nu este suficient pentru membrii Partidului Social-Democrat (PSD) aflat la guvernare, care a fost în centrul corupției endemice în României, scrie sursa citată. Liderii social democrați propun acum zeci de amendamente la Codul penal și la Codul de procedură penală, care i-ar proteja pe liderii politici de urmărirea penală în cazul unor infracțiuni, de la mituire la hărțuire sexuală. În zelul lor de a se proteja, parlamentarii  propun măsuri de împiedicare a activității poliției și a procurorilor, cum ar fi folosirea imaginilor din camerele de supraveghere. Măsurile ar interzice declarațiile publice cu privire la investigații și procese și ar permite suspecților criminali să asiste la interviurile poliției cu victimele infractorilor.

Washinton Post înțelege că unul dintre cei mai mari beneficiari ai modificărilor ar fi cea mai puternică figură a PSD, Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraudarea voturilor și este în curs de investigare pentru alte infracțiuni, inclusiv utilizarea necorespunzătoare a 25 milioane de dolari, fonduri de la UE. Marele perdant este Laura Codruța Kovesi, descrisă de publicația americană drept „șefa curajoasă a autorității anticorupție”; cuvântul de la București este că guvernul va urmări „reformele" căutând să o demită pe aceasta.

Din fericire, există o rezistență semnificativă din partea românilor față de această contrarevoluție coruptă, notează WP. Președintele Klaus Iohannis a fost extrem de critic la adresa legislației adoptate săptămâna trecută. Șeful statului o poate încetini, deși nu o poate bloca în cele din urmă, returnându-o în Parlament și poate preveni demiterea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a României a cerut deja Curții Constituționale să anuleze noile legi. Poate că cel mai important este că zeci de mii de români au ieșit pe străzile orașelor mari în ultimele săptămâni pentru a protesta împotriva unei „lovituri parlamentare”.

Autorul mai scrie că din păcate, domnul Dragnea și gruparea lui nu sunt ușor de descurajat. După demonstrații de masă la începutul acestui an, s-au retras din efortul de a rescrie Codul penal. Acum, ei s-au întors la acest lucru, evident mizând pe faptul că reacțiile românilor sau ale celor din străinătate vor fi mai puțin puternice de data aceasta.

De aceea, românii cinstiți au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale, scrie Washington Post. Ambasada SUA din București s-a pronunțat cu putere în favoarea statului de drept, așa cum au făcut-o și șapte ambasadori UE. Dar Parlamentul României ar trebui să audă direct de la lideri, cum ar fi Angela Merkel și președintele Trump. Nu este încă prea târziu pentru a opri retrogradarea democrației în Europa Centrală, dar acest lucru va necesita o acțiune urgentă și concertată la cel mai înalt nivel, încheie sursa menționată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • .Semne bune anul are.... uite asa vom dovedi cu acte in regula, suntem o natiune inferioara, Si ca sa nu ramanem fara colegi, impreuna cu Ungaria , Polonia. Asa ca in final Ei, cu expresia eufemistica :"Europa cu mai multe viteze"vor fi avut dreptate. Mai rau este ca totul se plateste. Cine nu este cu noi este impotriva noasta asa gandesc toti, americanii, rusii, U.E .
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult