(Foto: Guliver/Getty Images)
Când sunt întrebați despre schimburile comerciale cu țările din afara Uniunii Europene, oamenii de afaceri din România au o dilemă. Și un sentiment de rușine, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie din România (CCIR), Mihai Daraban.
Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, el a dat și un exemplu, cel al Braziliei. În afară de politicieni, aici România exportă anual doar câteva containere. Și vorbim de o țară cu un PIB de 2.055 miliarde de dolari.
„Schimbul comercial cu Brazilia e la 200 milioane de euro pe an, iar când vorbim de schimburi comerciale și într-o țară G20 cum e Brazilia cu 2.055 miliarde de dolari PIB te întreabă cineva ce reprezintă acești 200 milioane de euro, ți-e și rușine să spui ce reprezintă, pentru că vorbim probabil de 10-15 containere pe an. Adică nu poți să spui că există un landmark al tradingului, a dispărut si minereul de fier de la Tubarão, marfa semnificativă s-a cam dus”, a spus Mihai Daraban.
Aceeași dilemă o are și când este întrebat de schimbul comercial cu orice altă țară din afara Europei. „Avem 72% către UE, mai avem 12% către țările europene încă non-UE și 15% diferența pe restul planetei.”
Statul român a retrocedat de două-trei ori suprafața României
Pe de altă parte, președintele CCIR spune că există o problemă legată de retrocedarea suprafețelor de teren.
Moderator: „Dacă vine un investitor mare, Mercedes, la București, pe cine sună, cu cine vorbește?”
Mihai Daraban: „Doi-trei latifundiari pentru că statul român acum nu mai are ce să-i ofere unei investiții de genul acesta. Statul român a retrocedat de două-trei ori suprafața României, și în față la dvs dacă săpăm trei metri în pământ o să dăm de pământul altuia. E o realitate, noi din cauza asta nu facem autostrăzi și am făcut mereu un apel public la media că dacă mai e la TV vreun politician care trasează cu carioci pe hartă trasee să fie întrebați instantaneu dacă sub acea pată de cariocă pământul e proprietatea statului.
„Suprafață găsim, problema e că sunt 2 tipuri de investiții, una de genul retailerilor mari care își permit să cumpere terenul la valoarea pe mp si există investiția productivă unde în general în toată lumea civilizată se concesionează pentru că investitorul nu-și permite să blocheze o sumă atât de mare într-o suprafață pentru că suma aceea va fi investită în tehnologie, locuri de muncă”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Să fiu bine înțeles: e dreptul fiecărui proprietar să-și vîndă suprafața de pămînt cînd vrea și să ceară orice preț crede el că i s-ar cuveni; însă tot corect este să fie impulsionat în a găsi curînd, într-un fel sau altul, o utilitate pentru acesta. Ca să nu mai pomenesc că-n statele cu adevărat civilizate ți se impun și niște norme de estetică pentru suprafețele intra-urbane (cosit regulat etc).