„…Practic acești oameni se pregătesc pentru succes”. Când „mediul” devine „de business”, antreprenorii agili profită de o nouă oportunitate: lecțiile lui Wayne Visser, pracademic, expert în sustenabilitate

Antreprenorii de astăzi se confruntă cu o realitate în care succesul afacerilor este strâns legat de capacitatea de a răspunde la marile provocări sociale și de mediu. Wayne Visser, expert în sustenabilitate, subliniază într-un interviu pentru Habits by Republica.ro, că cele mai mari oportunități apar din găsirea soluțiilor pentru probleme globale precum schimbările climatice și pierderea biodiversității. „Dacă pot crea o afacere care aduce o soluție sau o parte dintr-o soluție pentru aceste mari provocări, practic se îndreptă către succes”, spune Wayne Visser.

Cu o cerere în creștere pentru soluții durabile, antreprenorii trebuie să dezvolte modele de afaceri solide, orientate nu doar spre profit, ci și spre impact pozitiv. „Vedem multe startup-uri minunate care eșuează, pentru că nu sunt suficient de orientate spre afaceri,” observă Visser, evidențiind nevoia ca firmele să aibă o strategie clară, bazată în primul rând pe înțelegerea cererii. Afacerile devin astfel mult mai sustenabile atunci când scopul lor este aliniat cu îmbunătățirea condițiilor sociale și de mediu.

Wayne Visser este un pracademic - activează atât în domeniul academic, fiind și un practician activ - recunoscut la nivel global, poet și „posibilist", axat pe impactul afacerilor asupra naturii și societății. El ocupă funcții academice la Universitatea din Cambridge și Antwerp Management School, fiind, de asemenea, director al think-tank-ului Kaleidoscope Futures și fondator al CSR International. A publicat 44 de cărți, inclusiv bestseller-ul Amazon Thriving: The Breakthrough Movement to Regenerate Nature, Society, and the Economy, și a fost clasat în topul celor mai influenți 100 de lideri de opinie în domeniul afacerilor responsabile.

Idei din interviu:

• Fiecare dintre noi poate contribui la un viitor mai sustenabil prin alegeri conștiente, cum ar fi cumpărarea de produse ecologice, utilizarea transportului verde și alegerea de surse regenerabile de energie.
• Tehnologiile verzi, precum energia solară, eoliană, agricultura celulară și hidrogenul verde, accelerează tranziția către sustenabilitate. 
  
• Adoptarea sustenabilității poate fi profitabilă pentru afaceri.
  
• Presiunea comunității și a organizațiilor locale poate influența guvernele și afacerile să adopte practici mai sustenabile.
  

Ce lecții ar trebui să învețe oamenii obișnuiți pentru a deveni mai sustenabili? Să recicleze deșeurile casnice, să practice o agricultură responsabilă la nivel local sau să susțină biodiversitatea?

Sunt câteva lucruri pe care indivizii le pot face pentru a avea un impact. 

Cred că totul începe cu ceea ce cumperi, ce alegeri faci în ce privește produsele. Cumperi și susții produse care sunt din comerț echitabil, poate ecologice?

În al doilea rând -  cum te deplasezi, cum folosești transportul? Mergi pe jos sau cu bicicleta atunci când poți, folosești transportul public. Sau, dacă ai noroc, îți cumperi o mașină electrică. 

Al treilea lucru este legat de energia pe care o folosești. Toți consumăm energie și în multe locuri acum ai opțiuni. Poți alege energie regenerabilă de la furnizorul tău. Dacă ești din nou norocos, îți poți instala propriul sistem solar, mai ales acasă.

Și apoi, un aspect crucial este legat de munca ta. Ce alegi să faci la locul de muncă? Lucrezi pentru o organizație care face parte din problemă sau din soluție? Petrecem o treime din viață lucrând, așa că trebuie să facem alegerile corecte acolo. Și poate că ultimul aspect este legat de modul în care ne folosim vocea politică. Acest lucru poate însemna votul, pe cine susținem în ceea ce privește guvernul, partidele politice. Dar poate însemna și să ne facem vocea auzită ca activiști. Poți să te alături unor grupuri care fac campanii pe anumite probleme. Poți participa la proteste. Există multe moduri diferite de a fi activ politic. Dar cred că o combinație a acestor lucruri înseamnă că toți putem avea o influență și putem face mai ușor ca atât companiile, cât și guvernele să ia deciziile corecte, deoarece simt că au sprijinul nostru.

Care este povestea despre sustenabilitate care a avut cel mai mare impact asupra dvs. în ultimul an? Și ce lecție personală ați învățat din ea?

Asta e interesant. Cred că este o poveste legată de cercetare. Eu lucrez în mediul academic. Și s-a făcut o muncă foarte bună de către mai multe organizații sau universități - Universitatea Exeter - care au studiat punctele de cotitură, momentele în care schimbarea se produce foarte rapid, și în special ideea de puncte de cotitură pozitive și puncte de cotitură în cascadă, ceea ce înseamnă că un lucru duce la altul.

Aceasta mă aduce foarte aproape de munca realizată de o organizație numită RethinkX, care se concentrează pe prezentarea unor cazuri reale despre cum tehnologia schimbă lumea noastră în bine, foarte rapid, mult mai rapid decât cred oamenii sau pot vedea.

Aceasta include multe lucruri, cum ar fi energia solară, eoliană și bateriile, vehiculele electrice, dar și în domeniul alimentar. Există tehnologii noi, precum agricultura celulară, fermentația de precizie, iar în industrie, hidrogenul verde și amoniacul, iar acum vedem inteligența artificială. Așadar, povestea este disponibilitatea acum a dovezilor și a cazurilor care arată că transformarea chiar se întâmplă, și se întâmplă extrem de rapid, în bine.

O afacere poate deveni mai profitabilă prin a fi mai sustenabilă?

Argumentul economic pentru sustenabilitate este foarte bine înțeles acum. Există cel puțin 10 factori care contribuie la acest lucru, și poate că nu îi voi menționa pe toți, dar ideea este că justificarea economică a devenit din ce în ce mai puternică de-a lungul anilor, iar acum există semnale foarte clare pentru afaceri cu privire la beneficii. Acestea pot include reducerea riscului, poate în lanțul de aprovizionare sau în ceea ce privește sprijinul părților interesate, adică licența socială de a opera. Poate însemna îmbunătățirea reputației prin intermediul brandului tău. Poate însemna recrutarea și retenția mai bună a talentelor. Poate însemna creșterea veniturilor prin noi piețe.

Piețele pentru tehnologiile curate, de exemplu, cresc extrem de rapid. Poate însemna anticiparea reglementărilor și, prin urmare, evitarea costurilor de conformare la acestea. Poate însemna reducerea costurilor ca urmare a eficiențelor ecologice, de la reducerea consumului de energie, la reducerea deșeurilor și a consumului de apă.

Așadar, sunt multe aspecte care aduc un argument pozitiv - randamentele investițiilor, există întregul fenomen ESG, cu băncile care încep să acorde fonduri și rate preferențiale companiilor care pot demonstra că sunt mai sustenabile. Așadar, justificarea economică este acolo. Acest argument este puternic și devine mai puternic, dar e nevoie ca firmele să aibă o mentalitate de investiții, adică nu înseamnă că să fii sustenabil este gratuit. Există costuri implicate, dar acestea nu ar trebui să fie privite drept cheltuieli. Sunt investiții într-un nou model de afaceri care va aduce câștiguri în timp.

În comunitatea în care trăiți care sunt cele mai importante probleme de mediu și cum se adună oamenii în proiecte comune pentru a combate schimbările climatice, a reduce risipa alimentară, sau pentru a crea un mediu mai sustenabil?

Ei bine, acolo unde locuiesc eu fizic, în Norfolk, Marea Britanie, este de fapt una dintre zonele agricole importante ale Regatului Unit. Și ceea ce văd în jurul meu este încă multă agricultură nesustenabilă, dar cu semne de schimbare. Încep să văd tehnici de agricultură regenerativă. Aceasta include rotația culturilor, culturi de acoperire, arat minim, utilizarea minimă a îngrășămintelor și pesticidelor artificiale. Văd cum schimbarea începe să se întâmple în jurul meu. Dacă îmi extind puțin zona, nu sunt foarte departe de Cambridge, unde sunt și bursier și țin cursul de management al sustenabilității în afaceri.

Ceea ce văd acolo este multă inovație. Cambridge este faimos pentru aceste parcuri științifice și hub-uri de inovare. Așadar, în multe dintre aceste probleme, fie că este vorba despre biodiversitate, unde există un focus foarte puternic, fie despre agricultură, noi inovații în domeniul alimentar, lucruri precum fermentația de precizie, soluții bio-bazate, plastice biodegradabile, toate aceste lucruri sunt incubate de organizații bazate pe cercetare derivate din universitate. Deci, aceasta este la nivel de afaceri, aș zice. Dar văd, de asemenea, pentru că ai menționat comunitatea, că oamenii se alătură organizațiilor care apar, care devin campioni pentru anumite probleme. Există o rețea internațională de regenerare, care se concentrează pe impactul pozitiv asupra naturii.

Există o organizație numită Compassion in World Farming, care abordează problema agriculturii industriale și bunăstării animalelor. Așadar, fiecare își găsește propria comunitate de interes și adăugându-și vocea acelor comunități, ei reușesc să pună mai multă presiune pe guvern, în special, și pe afaceri. Și uneori vedem rezultate. 

Am văzut, doar pentru a da un exemplu, interzicerea creșterii puilor în cuști, interzicerea exporturilor de animale vii, în domeniul agriculturii. Am văzut în Regatul Unit o legislație în agricultură, Legea Agricolă, în care fermierii sunt acum plătiți pentru îmbunătățirea mediului, nu doar pentru culturile pe care le cresc. Așadar, dacă fac lucruri care absorb carbonul sau care cresc biodiversitatea, sunt plătiți pentru asta.

Așadar, acestea sunt doar câteva exemple despre cum vocea comunității a influențat decidenții politici și a oferit, de asemenea, încredere afacerilor să investească în aceste soluții.

Un antreprenor mic, aflat la început de drum, ar trebui să se concentreze doar pe profit sau și pe impactul pe termen mediu și lung al afacerii sale în comunitate?

Ei bine, antreprenorii de astăzi ar trebui să aibă în vedere că cele mai mari oportunități sunt afacerile care rezolvă cele mai mari provocări ale noastre. Iar cele mai mari provocări ale noastre astăzi sunt provocările sociale și de mediu, cum ar fi schimbările climatice sau pierderea biodiversității.

Dacă antreprenorii pot crea o afacere care aduce o soluție sau o parte dintr-o soluție pentru aceste mari provocări, practic își asigură succesul. Poate că este puțin exagerat spus, dar se pregătesc pentru succes, deoarece cererea pentru aceste soluții va fi din ce în ce mai mare. Dar sunt antreprenori, așa că trebuie să aibă modele de afaceri care să aibă sens.

Trebuie să aibă în vedere un model de profit care să le permită să supraviețuiască și apoi să-și dezvolte afacerea și să prospere. Vedem multe startup-uri minunate care eșuează, pentru că nu sunt suficient de orientate spre afaceri. Nu s-au gândit suficient de bine de unde va veni cererea, cine vor fi clienții lor, cum pot colabora cu alții pentru a asigura succesul.

Așadar, tot ceea ce este important pentru succesul unei afaceri trebuie să fie acolo pentru antreprenor. Dar este mult mai probabil să prospere dacă au un scop foarte clar, care este aliniat cu ideea de a prospera, de a îmbunătăți, cu alte cuvinte, condițiile noastre sociale și de mediu.

Care a fost contextul în care ați scris „The Age of Responsibility” și cum ați exploatat paradoxul CSR (Responsabilitatea Socială Corporativă)?

Am scris „The Age of Responsibility” după ce am lucrat în domeniul sustenabilității și am cercetat și scris despre responsabilitatea socială corporativă (CSR) timp de mulți ani, realizând, în special prin munca mea cu companiile, că CSR, ca abordare, eșua.

Și eșua din trei motive. În primul rând, pentru că încă era percepută ca ceva periferic, adică pentru majoritatea companiilor era ceva secundar. Era văzută ca fiind neeconomică, cu alte cuvinte, era mai mult ca filantropie, iar piața nu recompensa în mod constant companiile care erau mai sustenabile. Dimpotrivă. Multe dintre companiile care exploatau cel mai mult atât oamenii, cât și planeta, erau recompensate de piață prin profitabilitate. Deci, era periferică, era neeconomică și, de asemenea, era incrementală. Cu alte cuvinte, aducea o abordare bazată pe sisteme de management, spunând că dacă gestionăm această problemă în același mod în care gestionăm resursele umane, marketingul sau operațiunile financiare, vom ajunge acolo unde trebuie să fim. Și, din păcate, problemele cu care ne confruntăm sunt foarte mari, foarte urgente și se înrăutățesc foarte rapid, astfel încât această abordare incrementală a îmbunătățirii pur și simplu nu era suficientă.

Așadar, acesta a fost contextul eșecului CSR care a stat la baza scrierii „The Age of Responsibility”. De fapt, când am lansat CSR International, organizația pe care am fondat-o, am organizat o „înmormântare” pentru CSR, iar prin aceasta am vrut să spunem că, dacă nu se schimbă, va continua să eșueze. Așadar, ce însemna acea schimbare, iar acesta a fost esențialul cărții „The Age of Responsibility”. Ceea ce am numit CSR 2.0 sau CSR transformativ a fost că trebuia să fie bazată pe cinci principii. În primul rând, trebuia să fie creativă, trebuia să fie scalabilă, deci inovație, dar nu soluții de nișă pe care doar câțiva oameni să le cumpere, cum ar fi produse premium care erau ecologice, de exemplu. Trebuia să fie scalabilă. Trebuia să fie receptivă, adică să asculte cu adevărat nevoile și preocupările părților interesate, ceea ce le pasă, ceea ce consideră important și apoi să facă ceva în acest sens. Trebuia să fie ceea ce am numit „glocal”, deci să gândească la nivel global, dar să acționeze la nivel local. Trebuia să recunoască standardele internaționale, dar și să găsească o modalitate de a le face relevante din punct de vedere cultural în contextul în care faci afaceri.

Și, în final, trebuia să fie circulară. Deci, trebuia să se miște de la economia liniară de tipul „ia-fă-aruncă” la o economie circulară de tipul „împrumută-folosește-returnează”. Iar argumentul meu era că, dacă companiile ar practica CSR în acest fel, ar putea fi un cadru transformator. Privind în retrospectivă, pentru că am publicat acea lucrare în 2011 și acum suntem la peste 10 ani distanță, nu sunt sigur că acest reframing al CSR a fost un succes. Și tocmai de aceea lucrez mult mai mult acum pe regenerare și pe ideea de a prospera, modul în care vorbesc despre noua provocare de a fi transformator. Dar este același mesaj.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp