Foto: Carlos LujáN / Zuma Press / Profimedia
Aflat pentru prima oară în România, John Elkington, unul dintre cei mai influenți lideri în sustenabilitate, a mărturisit recent, într-un interviu pentru Republica.ro, că se pregătește să viziteze Delta Dunării, un loc în care eforturile de regenerare ecologică prind contur. Pentru Elkington, astfel de inițiative sunt surse de speranță, un semn că planeta poate fi salvată, chiar și după ani de degradare.
„Văd cât de repede pot reveni unele dintre aceste ecosisteme. Ar putea fi pescării, tot felul de ecosisteme diferite. Asta îmi dă încredere că, dacă facem lucrurile bine, lucrurile se pot recupera destul de repede”, spune el. A văzut acest lucru în proiecte similare din Costa Rica, unde pădurile tropicale sunt reînsuflețite, solurile își recapătă fertilitatea și ecosistemele se refac surprinzător de rapid.
Povestea regenerării din Delta Dunării este un simbol al capacității noastre de a repara daunele ecologice. Deși Elkington recunoaște că schimbările climatice vor dura generații să fie abordate complet, rămâne optimist că putem face progrese semnificative. Condiția: să acționăm acum.
„Este mai puțin adevărat cu clima, pentru că cred că am împins clima atât de departe într-o direcție, încât ne va lua generații să rezolvăm asta. Dar chiar și acolo, putem face progrese mari relativ repede”, vede expertul în sustenabilitate, supranumit și „tatăl sustenabilității”, care a participat recent la București la Forumul Sustenlandia. Cel care a creat conceptul de „triple bottom line” – profit, oameni, planetă – crede că acum ne aflăm într-un moment esențial. Deși companiile și industriile mai au un drum lung de parcurs, el rămâne convins că o schimbare masivă este iminentă.
Idei din interviu:
- Într-o lume în care criza climatică devine din ce în ce mai urgentă, suntem martorii unei bătălii între status quo și necesitatea unei schimbări radicale.
- Deși progresul este incontestabil, realitatea este că rămânem mult în urmă în a face ceea ce trebuie pentru a combate efectele devastatoare ale schimbărilor climatice.
- Din ce în ce mai multe companii își schimbă strategiile pentru a deveni mai responsabile social și ecologic, însă presiunea modelelor orientate doar spre profit continuă să domine.
- Viitorul este sumbru, dar nu fără speranță. Acțiunile curajoase ale celor care înțeleg că schimbarea începe acum, vor juca un rol crucial în transformarea economiei globale.
- Fie că vorbim de lideri care reconfigurează lanțurile de aprovizionare sau de tineri antreprenori care își croiesc drum într-o lume încă orientată spre profit, viitorul le aparține celor care combină un simț profund al urgenței cu o viziune de lungă durată.
- Acesta este momentul nostru de a acționa, de a construi punți între generații, culturi și comunități. Sustenabilitatea nu este doar o alegere, ci un mod de viață.
Sunteți un lider în sustenabilitate de decenii. Care este evaluarea dumneavoastră cu privire la modul în care companiile abordează în prezent criza climatică?
Ei bine, e mult mai bine decât atunci când am început, dar am văzut mai devreme o statistică conform căreia facem doar o fracțiune minusculă din ceea ce ar trebui să facem pentru a aborda criza climatică. Și ceea ce am văzut de-a lungul deceniilor este, de exemplu, în sectorul financiar, asigurătorii și sectorul reasigurărilor care asigură sectorul asigurărilor, trezindu-se din când în când la realitatea climatică și începând să acționeze, atât prin creșterea primelor de risc pentru polițele de asigurare, cât și prin investițiile lor masive pe piața bursieră, încercând să-și schimbe strategia de investiții. Dar apoi adorm din nou și apoi se trezesc din nou.
Așa că, nu este niciodată o linie dreaptă, oricare ar fi sectorul pe care îl privești. Și în ceea ce privește schimbările climatice, am avut perioade de entuziasm, de exemplu în capitalul de risc. A existat o perioadă acum 15-20 de ani în care un număr mare de investitori susțineau companii de tehnologie curată.
Dar multe dintre acele companii au eșuat pentru că era prea devreme, nu aveau modelul de afaceri potrivit, tehnologia nu era suficient de avansată sau din alte motive. Așa că, din nou, ai aceste valuri. Dar, după cum am auzit de mai multe ori, doar pentru că lucrurile au eșuat în trecut, doar pentru că nu au decolat în trecut, doar pentru că au mers mai lent decât ne-am așteptat, nu înseamnă că momentul nu va veni când lucrurile vor scăpa brusc de sub control. Și cred că suntem foarte aproape de unele dintre acestea. Dar variază foarte mult în funcție de geografie, cultură, setup politic și așa mai departe. Așa că este foarte greu să generalizăm la nivel mondial.
Conceptul dumneavoastră de „triple bottom line" a revoluționat modul în care companiile gândesc despre impactul lor. Cum vedeți evoluția acestui cadru în fața creșterii inegalității globale și a degradării mediului?
Ei bine, din anumite puncte de vedere, ai putea spune că a fost un eșec complet și total, deoarece schimbările climatice s-au agravat mult în timp. Dacă scoți China din ecuație, atunci probleme precum sărăcia și foamea nu s-au îmbunătățit atât de mult cum, de exemplu, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU au imaginat că ar putea.
Iar consiliile marilor companii nu au inclus încă în mod obișnuit, fie că îl numesc ESG (mediu, social, guvernanță) sau valoarea acționarilor sau "triple bottom line" sau orice altceva, acest cadru în centrul absolut al activităților lor. În același timp, însă, aș spune că toate aceste cadre, în feluri diferite, au declanșat inovația. Și astfel suntem într-o poziție mult mai sănătoasă pentru a face ceea ce urmează, care implică pași foarte mari înainte și o accelerare considerabilă, decât am fi fost fără ele. Așadar, dacă ne bazăm complet pe ele pentru a livra schimbarea sistemică, nu se va întâmpla. Dar, după cum spun oamenii mereu astăzi, avem nevoie de lideri care nu doar fac ceea ce li se spune să facă, ci au curaj și sunt îndrăzneți și au ambiții mari și apoi lucrează foarte mult pentru a le îndeplini. Și dacă nu pot, ne spun de ce și ce vor face apoi pentru a readuce lucrurile pe drumul cel bun. Așa că sunt mândru de conceptul de „triplu rezultat”. Cred că, la fel ca orice concept, a fost folosit bine de unii oameni, nu atât de bine de alții.
Unde se ascund lebedele verzi? Ce părere aveți despre capitalismul regenerativ?
Ei bine, adică, capitalismul regenerativ este ceea ce am numi un oximoron. Nu știu cum se traduce asta în română, dar sunt două lucruri care nu ar trebui să fie împreună. Și este un joc pe care l-am jucat adesea. Adică, în anii 1980, vorbeam despre capitalism verde. Vorbeam despre consumatorul verde, investitorul verde, creșterea verde, toate acele lucruri. Așa că doar iei două lucruri care nu ar trebui să fie împreună și le pui împreună. Capitalismul în prezent este extrem de degenerativ.
Adică, poți spune că îmbunătățește bunăstarea socială dacă este bine reglementat. Poți spune că ajută la evoluția economiilor dacă este corect reglementat. Ar fi foarte dificil să spui că protejează biosfera, viața, biodiversitatea și ecosistemele așa cum ar trebui să o facă. Așa că nu este regenerativ. Majoritatea oamenilor din sistemul capitalist nu se gândesc la regenerare. Dacă o fac, se gândesc că asta este ceva pentru guverne, pentru factorii de decizie politică, pentru societatea civilă. Nu este pentru noi, liderii de afaceri ocupați și competitivi, dar de fapt este pentru ei. Și asta spun directorii executivi ai companiilor precum Unilever, Danone, PepsiCo, Walmart, Nestle. Regenerarea face parte din povestea sustenabilității. De fapt, în timp, va deveni o parte centrală a acesteia. Vom începe cu agricultura, pentru că acolo nevoile sunt, poate, cele mai urgente. Și se va răspândi de acolo în afară.
Deci este un oximoron în sensul că este conceput pentru a face oamenii să gândească gânduri aproape imposibile dacă au fost crescuți în sistemul capitalist actual, dacă au urmat școli de afaceri și au urmat o educație convențională de școală de afaceri. Vom vedea dacă funcționează.
Ce sfat ați da tinerilor antreprenori care doresc să facă un impact social și de mediu pozitiv, dar se confruntă cu presiunea modelelor orientate spre profit?
Ei bine, dacă se confruntă cu presiuni, cu opoziție din partea sistemului orientat spre profit, un răspuns ar fi să încerce să găsească domenii de lucru sau activitate care sunt mai puțin conduse de motivul pur al profitului. De exemplu, întreprinderile sociale sunt un sector care a crescut destul de rapid în unele părți ale lumii - Brazilia, India și așa mai departe. Absolut, mă aștept, am văzut deja dovezi ale acestui lucru aici, în România. Cred că acest sector poate crește.
Dar aș spune mai multe lucruri. Unul este să înțelegi că aceasta va fi o călătorie foarte lungă. Nu vei obține ceea ce vrei în trei sau patru ani. Aceasta este o muncă de o viață, chiar dacă intri în acest domeniu pentru prima dată acum. Și mi s-a întâmplat adesea să fiu întrebat de oameni mai tineri, ceea ce spun ei este, pentru că văd că am fost implicat în asta de mult timp, că vorbesc despre unele dintre lucrurile care s-au întâmplat pe parcurs, și ei vor spune lucruri de genul: „Aș fi vrut să fiu implicat în zilele glorioase, în vremurile când totul era interesant” și așa mai departe. Zilele de aur ale sustenabilității sau ale ecologismului. Și răspunsul meu este: Nu am avut încă acele zile de aur. Acestea urmează să vină. Iar următorii zece până la cincisprezece ani vor fi perioada în care acest lucru va merge în direcții extrem de interesante și extrem de înfricoșătoare în același timp.
Așa că găsește oameni ca tine, conectează-te cu ei, fă-ți o rețea, dar și, dacă ești tânăr, încearcă să ajungi la oameni care nu sunt ca tine, care pot gândi foarte diferit. Și adesea am descoperit că, dacă ai acele conversații, te trezești brusc cu invitații să faci lucruri la care nu te-ai gândit niciodată. Așa că noi forme de angajare sau noi prietenii, relații, conversații, orice altceva. Așa că cred că asta este ceva pentru termen lung. Deci trebuie să fii răbdător. Trebuie să fii încăpățânat. Trebuie să ai rezistență. Și paradoxal, trebuie să ai și acel simț al urgenței. Nu până în punctul în care să spui: „Se termină până marțea viitoare, sau obțin ceea ce vreau până marțea viitoare.” Dar trebuie să ai acel simț al urgenței. Aceste crize se apropie din ce în ce mai tare. Și acum avem oportunitatea de a schimba lucrurile în direcția corectă. Ar trebui să o facem.
Mi s-a întâmplat adesea să fiu întrebat de oameni mai tineri, ceea ce spun ei este, pentru că văd că am fost implicat în asta de mult timp, că vorbesc despre unele dintre lucrurile care s-au întâmplat pe parcurs, și ei vor spune lucruri de genul: „Aș fi vrut să fiu implicat în zilele glorioase, în vremurile când totul era interesant” și așa mai departe. Zilele de aur ale sustenabilității sau ale ecologismului. Și răspunsul meu este: Nu am avut încă acele zile de aur. Acestea urmează să vină. Iar următorii zece până la cincisprezece ani vor fi perioada în care acest lucru va merge în direcții extrem de interesante și extrem de înfricoșătoare în același timp.
În comunitatea în care locuiți, care sunt cele mai importante probleme de mediu și cum se reunesc oamenii în proiecte comune pentru a combate schimbările climatice, a reduce risipa alimentară, a ajuta biodiversitatea sau a crea un mediu mai sustenabil?
Ei bine, este foarte ciudat pentru că m-ați întrebat despre comunitatea mea. Și am o comunitate locală în Londra, unde soția mea și cu mine locuim de 50 de ani. Tehnic vorbind, este sub apă în sensul că atunci când schimbările climatice vor lovi, va fi pur și simplu sub apă, cu excepția cazului în care construim un baraj mai mare. Așa că oamenii sunt îngrijorați de schimbările climatice și inundații pentru că vezi deja dovezi ale acestui lucru. Dar este, de asemenea, puțin ciudat pentru că este într-o buclă. Este înconjurat de râul Tamisa. Sunt multe zone verzi, parcuri, Grădinile Kew și așa mai departe. Așa că este deja destul de bine aprovizionat cu biodiversitate, care face parte din răspunsul la criza climatică.
Oamenii din zona în care locuim tind să fie mai bogați. Călătoresc internațional. Așa că mai mulți dintre ei vor fi conștienți de acest gen de probleme decât londonezul mediu, ca să nu mai vorbim de britanicul mediu.
Dar totuși găsesc mulți oameni în zonă care nu înțeleg criza climatică, criza biodiversității, tot ce vine asupra noastră. Sau, dacă o fac, vor spune: „Da, dar asta este pentru copiii sau nepoții noștri.” Așa că, chiar și într-o comunitate care ar trebui să fie bine pregătită, mulți oameni nu sunt. Aceasta este comunitatea mea locală. Dar de-a lungul vieții mele am lucrat cu o comunitate globală. Așa că există oameni care încearcă să conducă schimbarea. Dar acesta este un grup de oameni selectați în mod natural, pentru că au ales să lucreze în acest domeniu, să facă acest gen de muncă. Și asta mă ține în mișcare. Așa că, chiar și atunci când găsesc în lumea afacerilor sau în comunitatea mea locală sau orice altceva, oameni care încă se luptă să înțeleagă, știu că există acest grup mult mai mare de oameni acolo care văd lucrurile. Așa că depinde de nivelul de comunitate despre care vorbim.
Care poveste despre sustenabilitate a avut cel mai mare impact personal în ultimul an? Și ce lecție personală ați învățat din ea?
Eu și soția mea, Elaine, plănuim în următoarele trei sau patru zile să mergem în Delta Dunării și să vedem unele dintre proiectele de regenerare. Și am vizitat o serie de proiecte în diferite părți ale lumii, locuri precum Costa Rica și așa mai departe, unde oamenii lucrează pentru a aduce înapoi pădurea tropicală, pentru a reface fertilitatea solului, pentru a scăpa de unele dintre marile probleme pe care le-am impus asupra, de exemplu, Deltei Dunării prin baraje și alte forme de infrastructură și pentru a revigora unele dintre aceste ecosisteme. Văd cât de repede pot reveni unele dintre aceste ecosisteme. Ar putea fi pescării, tot felul de ecosisteme diferite. Asta îmi dă încredere că, dacă facem lucrurile bine, lucrurile se pot recupera destul de repede. Este mai puțin adevărat cu clima, pentru că cred că am împins clima atât de departe într-o direcție, încât ne va lua generații să rezolvăm asta. Dar chiar și acolo, putem face progrese mari relativ repede.
Privind spre viitor, care este scenariul pe care îl imaginați în care sustenabilitatea este complet integrată în economia globală? Și ce rol credeți că vor juca companiile în realizarea acestui lucru?
Cred că multe companii se vor opune, pentru că au fost formate într-un anumit fel, crearea lor de valoare sau modelul lor de afaceri este configurat sau conceput într-un anumit mod.
Rămân de fapt destul de optimist, destul de încrezător. În sensul că, ca specie, avem tendința de a lăsa lucrurile prea târziu și apoi acționăm. Și acum cred că vom acționa, dar întrebarea este dacă va fi suficient de rapid.
Vor vedea ce vine asupra lor ca fiind destul de străin, destul de incomod. Așa că veți vedea mult mai mult lobby pentru a încetini sau chiar a opri progresul. Dar cred că companiile au un rol crucial de jucat, în special în domeniile științei, tehnologiei, inovației extinse.
Dar și în ceea ce privește informarea angajaților lor, consumatorilor lor, clienților lor, investitorilor lor despre ceea ce fac, de ce este important să facă acest lucru, ce funcționează, ce nu funcționează. Asta necesită comunicări foarte sofisticate și oameni care pot gestiona acel nivel de complexitate în comunicare. Dar cred că acei oameni vor apărea și nu va fi pur și simplu rezolvat prin inteligența artificială. Avem nevoie de ființe umane pentru a face asta, pentru că oamenii au încredere în oameni. Așa că, cred că va fi mult mai lent decât ar spera oameni ca mine. Va fi mult mai rapid și mai profund decât ar putea imagina mulți oameni care operează în prezent în sistemul actual.
Dar rămân de fapt destul de optimist, destul de încrezător. În sensul că, ca specie, avem tendința de a lăsa lucrurile prea târziu și apoi acționăm. Și acum cred că vom acționa, dar întrebarea este dacă va fi suficient de rapid.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.