Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Acesta este un supliment alimentar și poate (sic!) ajuta în tratamentul pentru...” Cumpărăm zeamă de nimic nedovedit științific că ar ajuta la ceva

supliment alimentar

(Foto Guliver/Getty Images)

„Acesta este un supliment alimentar": TV-urile românești sunt pline de reclame la suplimenți alimentari, iar acest fapt are foarte mult sens. O parte considerabilă a populației din România este suferindă, are probleme de sănătate, iar o altă parte suferă de ipohondrie cronică. Cele două se suprapun parțial. Împreună formează o piață numai bună de muls și, atunci când sunt suficient de mulți naivi dispuși să plătească (din puținul pe care îl au), se găsesc și ofertanții care să le vândă „aer" la suprapreț. 

Trebuie să înțelegem diferența dintre un medicament și un supliment alimentar. Pentru ca o companie să poată vinde un medicament, este necesar ca produsul să treacă prin niște filtre serioase. Nu e vorba doar de birocrație tâmpită, ci despre aducerea de dovezi certe prin studii științifice că acel produs chiar rezolvă problema pe care promite că o rezolvă și că răul pe care îl poate produce (efecte secundare) se încadrează în parametri minimi. Da! este foarte dificil să scoți pe piață un medicament.

Cu suplimenții alimentari, povestea e mult mai simplă. Când o firmă vinde suplimenți alimentari, filtrele prin care produsul trebuie să treacă sunt mult mai permisive. Pe scurt, trebuie să arate că produsul nu face rău.

A nu face rău e foarte diferit de a face bine. Aici e „chestia": dacă vrei să vinzi un medicament, trebuie să demonstrezi că face bine și că efectele secundare sunt minime. Dacă vrei să vinzi un supliment alimentar trebuie să demonstrezi că nu face rău.

Pe scurt, e mult mai simplu să vinzi aer (zahăr) care nu face rău, decât să vinzi ceva ce face bine.

Reglementările legate de comunicare-publicitate sunt și ele foarte „parșive". În UE, nu ai voie să faci reclamă la medicamente care se dau doar cu prescripție medicală și e corect să fie așa. Poți face reclamă doar la medicamentele care se dau fără prescripție medicală (ex. ibuprofen).

Dar, atunci când vinzi „aer" pe post de supliment alimentar, restricțiile referitoare la reclamă sunt minime. Trebuie doar să spui că produsul este un supliment alimentar - adică zeamă de nimic nedovedit științific că ar ajuta la ceva.

Formula împământenită este: „Acesta este un supliment alimentar și poate (!!!!) ajuta în tratamentul pentru X". Faptul că poate ajuta, implică, logic, și că poate să nu ajute. Pe scurt, când vine vorba de suplimenți alimentari, nu există nicio dovadă științifică cum că ar avea vreun efect pozitiv. Există doar dovada că nu au efecte negative. Adică, nu o să te omoare, dar nici nu o să te ajute. 

Problema legată de comunicare (reclamă) pentru astfel de produse care, în esență, constau în nimic este că li se permite să promită - sau să inducă promisiunea - că ar ajuta în tratarea unei afecțiuni medicale.

Marea masă a oamenilor (din orice țară) nu are educația necesară să înțeleagă diferența dintre o promisiune bombastică, urmată de un disclaimer și un produs care este dovedit științific că îi ajută în tratarea unor afecțiuni.

Și așa ajungem la situația în care oameni care suferă real sau ipohondric își cheltuie banii pe promisiuni deșarte din reclame frumoase. Ei cred că își rezolvă problema, când nu fac altceva decât să se amăgească. Într-un caz fericit, suplimenții alimentari au efect placebo. Într-un caz nefericit doar scot bani din buzunarele unor naivi needucați lăsați de izbeliște de autoritățile care ar trebui să vegheze la protecția consumatorului - care protecție nu poate să se rezume exclusiv la „produsul nu face rău".

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un "nene": prin antichitate Socrate parca,spunea asa:"alimentele voastre sa fie medicamentele voastre". Intr-un context bine stapanit si largit suplimentele nu numai ca nu fac rau,uneori chiar ajuta. Fireste asta cand nu iti este recomandat de Frorin Zamfirescu spre exemplu, un bogat sortiment de produse pentru felurite boli, de ajunge si prostul sa se intrebe,cand sa imbolnavit de toate astea. E se prea poate sa ma insel. O persoana apropiata mie, educat, cultivat, isi gaseste o noua boala in fiecare dimineata. Are simptome bine evaluate pentru fiecare tip de mancare si monitorizeaza preciz propria fiziologie. Ceva in genul, am probleme cu prostata, pentru ca urinez de cateva ori pe noapte, asta pentru ca am mancat:....si incepe enumerarea. Dupa care isi cumpara tot soiul de suplimente ori ceaiuri. Ultima oara a cumparat enzime digestive. I-am spus, alege sa consumi alimente care usureaza sarcina pancreasului, nu consumi, nuci, oua si carne la aceeasi masa, asa amesteci proteinele.. Ai tot spun, tu orbit de ipohondrie o sa treci cu vederea simptomele unei boli reale si de acolo o sa ti se traga sfarsitul.
    • Like 0
  • Iar galantarele din toate farmaciile sunt pline de asemenea suplimenți alimentari. Medicamente nu prea vezi. Acelea se țin doar în sertare.
    • Like 0
    • @ Harald Szilagyi
      Exact! Pentru ca asa cere legea!
      • Like 1
  • Filbert check icon
    Discutabila pozitia articolului pentru ca nu ia in considerare efectul placebo. Daca crezi ca un produs (medicament sau supliment) iti face bine, atunci sint sanse bune ca acel produs chiar sa-ti faca bine. E un 'secret' bine cunoscut in industria pharma ca, la testarile multor medicamente, efectele benefice apar in aceeasi proportie ca si la substantele 'placebo'. Acelasi efect explica si vindecarile 'miraculoase' prin rugaciune sau cele facute de vraci si vrajitoare. Efectul placebo este, de fapt, declansarea mecanismelor interne de vindecare ale organismului. Fireste ca nu merge in orice situatie, nu o sa-ti creasca un membru amputat prin efect placebo. In plus, fiecare organism are caracteristici fiziologice si imunologice unice, asadar efectul placebo este mult mai puternic la unii fatza de altii.
    • Like 0
  • Nu stiu cine isi mai aduce aminte, dar acum vreo 4-5 ani a fost ceva agitatie in blogosfera in legatura cu un supliment alimentar care era promovat drept produs de "dezintoxicare". Blogul Insula Indoielii a publicat mai multe articole in care punea la indoiala bazele stiintifice ale conceptului, respectiv ale eficacitatii produsului, motiv pentru care s-a ales cu un proces din partea firmei producatoare (care, pana la urma, si-a retras plangerea).
    • Like 1
  • Wall-T check icon
    Absolut de acord.
    Si mai nefericit e ca unii, in loc sa-si trateze o problema de sanatate, dau cu zahar pudra si stau linistiti, considerand ca problema e sub control (sa nu zic tratament), cand de fapt acesta se poate agrava in timp...
    • Like 1
  • Este simplu: orice reclame din aceasta categorie trebuie sa se termine cu: "Avertisment ! Inainte de achizitionare si folosire consultati medicul !"
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Este simplu din punct de vedere administrativ*, dar ce problema se rezolva?


      *nici macar administrativ nu e asa de simplu; un text de avertizare exista in prezent, si orice incercare de a-l schimba este un cosmar juridic.
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Dar chiar se terminä cu un text de genul ăsta. Pînă la urmă de prostie sau disperare e cam imposibil să te vindeci.
      P. S. Chiar nu e nimeni deranjat de exprimarea "suplimenți"? Acum niște ani foarte mulți deștepți rîdeau de "succesurile" Elenei Băsescu, dar acum am senzația că era pt mulți din ei doar snobism combinat cu ură de clasă.
      • Like 0
  • dalex check icon
    S-au facut studii care au aratat ca majoritatea medicamentelor sunt ineficiente. Asta in ciuda avizelor si testelor. In schimb s-a constatat ca au toate efecte adverse.
    Ce sa alegem intre suplimentul alimentar "musetel" si medicamentul "ibuprofen" ?
    Eu aleg musetelul.
    • Like 0
    • @ dalex
      Ceva bibliografie pentru tampeniile astea?
      • Like 4
    • @ Altcineva
      dalex check icon
      Daca ai deja convingerea ca sunt tampenii la ce-ti mai trebuie bibliografie ?
      • Like 1
    • @ dalex
      Nu detin adevarul absolut. Sunt gata sa-mi schimb convingerile, daca exista dovezi valide care ma contrazic.

      Dar deocamdata, afirmatii ca "majoritatea medicamentelor sunt ineficiente" si "musetelul bate ibuprofenul" le-as plasa, pe o scala unde 0 este "cai verzi pe pereti" si 10 "eu asta visez, asta pictez", undeva pe la -13.
      • Like 6
    • @ dalex
      Wall-T check icon
      Si cam cat musetel folositi pentru rezolvarea unei dureri de masea? Dar pentru o fractura?
      • Like 4
    • @ dalex
      Gion check icon
      Care studii? Care teste? Blogul doamnei Steer?
      • Like 4
  • sunt perfect de acord ca multe din afirmatiile facute de companiile producatoare de suplimente alimentare sunt departe de realitate, insa unele din aceste suplimete pot fi de real ajutor in afectiunile usoare (cinnulin sau acidul alfa-lipoic pentru depasiri mici ale limitei maxime a glicemiei, bineinteles in functie de cauza acelor depasiri). in final si detralex-ul este tot un supliment alimentar: Diosmin is a type of plant chemical found mainly in citrus fruits + Hesperidin is a compound in orange peels; de altfel, acesti doi flavonoizi se gasesc si in alte produse (alte denumiri de produs, alte firme producatoare etc.).
    • Like 1
    • @ Claudia Matei
      Detralex nu este supliment alimentar
      • Like 0
  • catalin check icon
    Sunt curios unde ați găsit cuvântul "suplimenți". Căutând in DEX am văzut că pluralul lui supliment este suplimente.
    • Like 1
    • @ catalin
      E posibil ca autorul sa fi folosit "suplimenți" in sens peiorativ, gen "viruși" in loc de "virusuri". Oricum, asta nu neaga realitatea prezentata de articol.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro