Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Am înfrânt!” Intrăm în Schengen în martie 2024, dar nu așa cum ar vrea cetățenii și companiile din România

PTF Giurgiu Ruse

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Știți celebra zicală „Am înfrânt”? - E cea mai potrivită pentru știrea care a acaparat agenda publică din România în ultimele 24 de ore.

Pe scurt, Ministerul Afacerilor Interne de la București a anunțat, miercuri seara, că în data de 23 decembrie a ajuns la un acord politic cu ministerele de Interne din Austria și Bulgaria pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024. 

Nu există însă nicio perspectivă clară legată de aderarea privind frontiera terestră, care reprezintă adevărata problemă pentru România.

Firește, asta nu-i împiedică pe decidenții de la București să iasă public și să spună sau să sugereze că „au rezolvat problema Schengen”. Numai că problema reală a lipsei de apartenență a României la spațiul Schengen este de natură economică, iar aceasta se poate rezolva doar cu intrarea în Schengen a țării noastre cu granițe terestre, ca să poată transportatorii să-și desfășoare activitatea în mod optim.

A intra cu granițele aeriene nu este ceva ce ajută România în mod concret, dincolo de populismul manifestat de politicieni. Pentru cine nu știe, companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen, fiecare în jur de 20% din cifra de afaceri.

Ce fac acum reprezentanții coaliției de guvernare (de la Rareș Bogdan la Marcel Ciolacu), bucurându-se pentru faptul că spațiul de liberă circulație Schengen „se deschide” pentru România, reprezintă o strategie greșită care arată șovinismul politicienilor de la București.

De ce? Pentru că așa cum spun mai mulți analiști, intrarea în

„Schengen” doar parțial (cu frontierele navale și cu cele aeriene) va elimina subiectul de pe lista de priorități a UE pentru următoarea perioadă, poate chiar pentru următorii ani. Vin alegerile europene și negocierile pentru noua structură executivă a blocului comunitar, iar prioritățile vor fi altele în a doua jumătate a lui 2024.

Cert este că fiecare partid de la București, de la guvernare sau din opoziție, a vrut și vrea în continuare să obțină profit electoral de pe urma subiectului „aderarea României la spațiul Schengen”.

Problema este că viziunile antieuropene au fost intensificate de suprasolicitarea acestei discuții în spațiul public românesc care durează deja de un an jumate încoace. Iar vectorii politici extremiști au profitat de oportunitate și au exacerbat subiectul, accentuând și mai mult ura oamenilor pentru UE.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Nici o problemă, când o să ia AUR 40% or să se dea cu capetele de pereți!
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Alex check icon
      Acesti indivizi ajunsi vremelnic la conducerea tarii nu au inteles nimic. Iar schema Iliescu "nu votati extremisti" nu o sa mai tina.
      • Like 0
    • @ Alex
      RazvanP check icon
      Din contră, vor fi votați en masse INCLUSIV de către cei care nu i-ar fi votat în mod normal...
      Pur și simplu povestea asta cu "non Schengen" a pus capac, nu știu ce "dezamorsare" au vrut să facă, în mod cert nu au făcut decât să pună paie pe foc!
      "What's the worst thing can happen? RoExit? Păi oricum nu suntem membri cu drepturi depline, ne tratează drept sclavi, care-i baiul?"
      Efectiv nu văd ce alegător cu creier funcțional ar mai avea sentimente pro europene după mizeria asta!
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult