Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Am înfrânt!” Intrăm în Schengen în martie 2024, dar nu așa cum ar vrea cetățenii și companiile din România

PTF Giurgiu Ruse

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Știți celebra zicală „Am înfrânt”? - E cea mai potrivită pentru știrea care a acaparat agenda publică din România în ultimele 24 de ore.

Pe scurt, Ministerul Afacerilor Interne de la București a anunțat, miercuri seara, că în data de 23 decembrie a ajuns la un acord politic cu ministerele de Interne din Austria și Bulgaria pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024. 

Nu există însă nicio perspectivă clară legată de aderarea privind frontiera terestră, care reprezintă adevărata problemă pentru România.

Firește, asta nu-i împiedică pe decidenții de la București să iasă public și să spună sau să sugereze că „au rezolvat problema Schengen”. Numai că problema reală a lipsei de apartenență a României la spațiul Schengen este de natură economică, iar aceasta se poate rezolva doar cu intrarea în Schengen a țării noastre cu granițe terestre, ca să poată transportatorii să-și desfășoare activitatea în mod optim.

A intra cu granițele aeriene nu este ceva ce ajută România în mod concret, dincolo de populismul manifestat de politicieni. Pentru cine nu știe, companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen, fiecare în jur de 20% din cifra de afaceri.

Ce fac acum reprezentanții coaliției de guvernare (de la Rareș Bogdan la Marcel Ciolacu), bucurându-se pentru faptul că spațiul de liberă circulație Schengen „se deschide” pentru România, reprezintă o strategie greșită care arată șovinismul politicienilor de la București.

De ce? Pentru că așa cum spun mai mulți analiști, intrarea în

„Schengen” doar parțial (cu frontierele navale și cu cele aeriene) va elimina subiectul de pe lista de priorități a UE pentru următoarea perioadă, poate chiar pentru următorii ani. Vin alegerile europene și negocierile pentru noua structură executivă a blocului comunitar, iar prioritățile vor fi altele în a doua jumătate a lui 2024.

Cert este că fiecare partid de la București, de la guvernare sau din opoziție, a vrut și vrea în continuare să obțină profit electoral de pe urma subiectului „aderarea României la spațiul Schengen”.

Problema este că viziunile antieuropene au fost intensificate de suprasolicitarea acestei discuții în spațiul public românesc care durează deja de un an jumate încoace. Iar vectorii politici extremiști au profitat de oportunitate și au exacerbat subiectul, accentuând și mai mult ura oamenilor pentru UE.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Nici o problemă, când o să ia AUR 40% or să se dea cu capetele de pereți!
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Alex check icon
      Acesti indivizi ajunsi vremelnic la conducerea tarii nu au inteles nimic. Iar schema Iliescu "nu votati extremisti" nu o sa mai tina.
      • Like 0
    • @ Alex
      RazvanP check icon
      Din contră, vor fi votați en masse INCLUSIV de către cei care nu i-ar fi votat în mod normal...
      Pur și simplu povestea asta cu "non Schengen" a pus capac, nu știu ce "dezamorsare" au vrut să facă, în mod cert nu au făcut decât să pună paie pe foc!
      "What's the worst thing can happen? RoExit? Păi oricum nu suntem membri cu drepturi depline, ne tratează drept sclavi, care-i baiul?"
      Efectiv nu văd ce alegător cu creier funcțional ar mai avea sentimente pro europene după mizeria asta!
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult