Am fost ieri să imi fac niște analize la spitalul unde m-am operat la plămâni, Institutul Marius Nasta. Așteptând pe holuri să îmi vină rândul m-am întâlnit cu profesorul Ioan Cordoș care m-a operat acum doi ani, venea de la sala de operații. Schimbăm cateva vorbe când imi spune:
– Am fost nevoiți să întrerupem programul operator într-o zi. Toți chirurgii, suntem 10 chirurgi aici, 10 pacienți care nu au mai putut fi operați și au fost amânați. Dintr-un motiv aparent simplu, nu avem cele necesare pentru a desfașura o operație în condiții de siguranță pentru pacient.
– Despre ce materiale e vorba?
– Plăcuțe de electro-cauter, niște nimicuri dacă o luăm așa. Măști, mănuși de diverse mărimi, ață chirurgicală. Sunt sincope care nu ar trebui să se întâmple, dar așa e când Casa de Asigurări nu asigura banii necesari ca sa se facă aprovizionare și storcuri.
– Cum s-a întâmplat?
– Dacă suntem cu oleacă de minte în cap ne oprim înainte să se producă vreo tragedie. De asta ne-am oprit. Asistenta șefă a sălii de operație ne-a spus de dimineață: nu avem aia, nu avem aia, nu avem aia, decideți dacă operați. Păi cum să decidem, că dacă operația merge bine și nu se întâmplă nimic toată lumea e fericită, dar dacă se întâmplă o nenorocire putem fi acuzați: domnule, dacă nu ai avut, de ce te-ai apucat de operație?
– Cine e vinovat pentru aceste lipsuri?
– Legea e făcută fără cap. Furnizorul care ne aprovizona nu a putut să onoreze comanda. Legea zice că pentru urgențe poți să faci achiziții fără licitație, dar toată lumea se teme să nu se trezească cu probleme din cauză ca a luat mănuși chirurgicale de urgență. Ai respectat legea? De ce nu ai trei oferte de preț? Și apoi contestații…15-30-60 de zile. Pacientul cu cancer în timpul ăsta stă cu tumora în el, fiindcă nu sunt plăcuțe de electrocauter așteptăm să ajungă metastazele in cap? Despre asta e vorba. Toată lumea se laudă ca există bani, ministerul de Finanțe, ministerul Sănătății. Banii se recoltează ușor de la populație, dar se întorc foarte greu la oameni, au creat o gramadă de hachițe legislative.
-Vorbiți despre legea achizițiilor?
– Nu e normal să aplici legea achizițiilor și la construcții si în educație și în sala de operație, pur și simplu e anormal. Pocedurile astea ar trebui să meargă mult mai repede pentru medicină, ca vorbim de viața unui pacient. Acești domni care ne explică vehement ca așa e legea, să vedeți când au o problemă de familie cum vin peste orice lege să își rezolve necazul. Au făcut o nouă lege a achizițiilor în care noi, doctorii, trebuie să facem o estimare de prețuri. Păi nu asta e calificarea mea, eu sunt medic, eu am învățat să tratez oameni nu să fac prețuri.
Am vorbit apoi cu managerul institutului, medicul Gilda Popescu:
– Am avut controale unde ne-au luat la puricat toate hârtiile. Știți care a fost problema: de ce am cumparat în regim de urgență medicamente pentru pacienți proaspăt operați. Sunt situații pentru care nu poți achiziționa medicamentele dinainte gândindu-te că poate, poate o să apară un caz excepțional. E nepermis să fi luat la întrebări, de ce ai salvat viața unui om în regim de urgență si nu ai făcut licitație. Da, am avut o sincopă, fiindcă au fost oameni la administrativ care nu și-au făcut treaba, un domn administrator care a fost schimbat din funcție. Acum, din fericire, stocurile sunt suficiente, vă pot arăta hârtiile.
În loc de încheiere:
Pe mine m-au operat doi chirurgi, patru mâini, profesrul Cordoș și doctorul Cristian Paleru. Ca să mă poată coase la loc au venit cu ața de acasă. Atunci când operează mai multe mâni, fiecare medic are culoarea lui de ață chirurgicală pentru a controla eficient zonele de care se ocupă fiecare. Nu e prima oară când la Nasta chirurgii își cumpără singuri ața chirurgicală pentru ca nu există la spital ori cea achiziționată e de proastă calitate, cea mai ieftină. Vă amintiți scandalul cu ața chirurgicală contaminată care era adusă din China?
Articol publicat pe site-ul autoarei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am auzit repetat analize din cele mai firoscoase despre motivele existentei acestui fenomen la romani (si nu numai). De la trimiteri istorice (Dan Horia Mazilu, "Noi despre ceilalti, fals tratat de imagologie", o carte excelenta, care iti da frisoane nepatriotice), la "traditii" sau motivatii geografice (balcanism). Da, aceste lucruri au contributia lor.
Dar nicaieri nu am auzit un motiv elementar al existentei acestui fenomen, unul din carburanti: indisponibilitatea serviciilor sau a unor bunuri de maxima importanta la numarul de solicitanti. Adica saracia si primitivismul in care e tinuta societatea. Cand un bun e solicitat de mai multe persoane care se bat pe el, se face licitatie.
Un singur exemplu. De ce simte romanul ca trebuie si e necesara spaga la medic? Pai simplu, pentru ca serviciile medicale in Romania sunt indisponibile solicitantilor. Sunt proaste, medicii sunt putini, cozile de asteptare enorme. Si se da spaga ca sa se sara peste rand.
Si acum un exemplu in care atunci cand serviciile au fost furnizate in numar suficient, a disparut spaga: telecomunicatiile. Stim cum se dadea spaga in anii 1990 ca sa ti se puna un telefon. De ce se dadea spaga? Pentru ca liniile Romtelecom erau insuficiente. Ei, cand a aparut RDS, Connex, Orange, nu-i asa ca a incetat spaga in telecomunicatii? Asa e. De ce? Pentru ca serviciile au ajuns sa fie disponibile tuturor, la aceeasi calitate buna.
Concluzie: daca serviciile medicale ar fi suficiente si in spitale civilizate, romanii nu ar mai simti nevoia sa dea spaga. La AKH Viena nu dai spaga nu numai pentru ca acolo nu se da, ci si pentru ca stii ca acolo platesti serviciul medical la casierie si cu asta basta. Ai acces oricand la acel serviciu de o calitate inalta.
Asadar, mentinerea Romaniei in saracie de catre guvernanti mentine necesitatea si perpetuarea spagii. Cu alte cuvinte, coruptia mare a guvernantilor mentine si alimenteaza saracia, lipsurile, care alimenteaza coruptia mica a cetatenilor.
Aviz celor care nu protesteaza impotriva coruptiei guvernantilor. Si celor care spun ca toti sunt la fel de corupti, si cei mici (oamenii simpli), si cei mari (guvernantii, afaceristii de carton). Nu este chiar asa. Oamenii simpli dau spaga cel mai adesea ca sa supravietuiasca si sa isi rezolve probleme vitale, pe cand guvernantii sunt corupti nu pentru a prinde un loc pe masa de operatie la stat luna asta, ci pentru ca sa se imbogateasca si mai mult si sa nu fie atinsi de lege.