Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Aș fi vrut să nu-l fi cunoscut niciodată!” Viața imposibilă alături de un „călău emoțional”: cere, pretinde și te sufocă

Cuplu nefericit

Foto: Guliver Getty Images

„Doare ca naiba să descoperi că nu ești suficient pentru fratele tău! Că ești bun doar de plată! Că orice ai făcut în trecut e șters cu buretele și că nu mai are valoare pentru că nu ai ajutat o dată, acum! A uitat câte am făcut pentru el și cât l-am ajutat în trecut. Mă simt folosită si sunt frustrată, mă doare că mă doare și mă enervează că vreau să îl ajut în continuare. Deja mă gândesc cum să îl ajut și de data asta și o voce din interior îmi spun STOP! Vreau să o ascult, dar să nu mă simt vinovată...”

„Aș fi vrut să nu-l fi cunoscut niciodată! Nu mi-am putut imagina că un om care-ți spune că te iubește îți poate face atâta rău! Mă simt obosită, extenuată și furioasă că m-am lăsat folosită atâția ani. Că am uitat de mine, că mi-am neglijat relațiile și preocupările și că... eram obsedată de el! Dornică să corespund așteptărilor lui, să fiu femeia perfectă pe care o aștepta. În toți anii ăștia, în care am stat lângă el, mi-am pierdut încrederea în mine, că doar nimic din ce făceam nu era bine pentru el, m-am distanțat de propria familie, de prieteni, iar acum mă simt singură și obosită... Vocea lui a rămas în fundal ca un ecou cu așteptări și pretenții de la mine și mi-e teamă că nu sunt adecvată și nu corespund lumii... Mi-e frică să-mi las visele libere că aud imediat, în fundal, vocea lui care îmi spune că nu sunt în stare de mare lucru și ajung să mă îndoiesc teribil. Și nici de un alt om nu pot să mă mai apropii pentru că am impresia că poate ascunde un alt călău”. Respiră profund și privirea îi merge undeva departe după ce s-a revărsat ca un val al unei mări zbuciumate în adâncuri și care, aparent, e liniștită în exterior. 

Sunt întâlnirile mele cu alte povești de viață, în care e nevoie să descâlcim împreună tiparele mentale și straturile emoționale care le-au adus pe aceste femei în ipostaza de victimă perfectă în relațiile lor.

L-ai recunoscut?

Cere, pretinde și te sufocă cu cererile față de tine. Uneori, te tratează ca pe un obiect de care dispune, te solicită și caută să-și apere locul, puterea și nevoia. Există ca să fie servit, iar tu trebuie să fii la dispoziția lui, oricând și ori de câte ori e nevoie. Cu tine, n-are răbdare și e impulsiv, iar în fața celei mai mici greșeli pe care ți-o surprinde te taxează printr-o glumă, un reproș, un scandal sau o tăcere amenințătoare. În plus, consideră că e natural să fie servit mereu și înțeles când nu acționează, greșește ori dispare pur și simplu. Cu atitudine ostilă, blazată ori revendicativă se consideră o victimă în fața neșansei, a familiei, a slujbei pe care o are și ai spune că e o victimă a vieții, după cum se manifestă! Drept urmare, așteaptă și pretinde întruna ajutorul. De la părinți, frați, parteneri de viață, colegi, șefi, subalterni, oricine se află în câmpul lui relațional devine un instrument de care el se poate folosi și de care poate dispune. Nu are timp de nevoile altora, nu ascultă, nu e interesat cu adevărat de cum le merge celorlalți. Și e suficient ca o dată să nu-l ajuți pentru ca tot ceea ce ai făcut pentru el în trecut să fie șters cu buretele și dat uitării. E ca un sac fără fund, de cereri, așteptări și revendicări continue. Și relația voastră așa s-a dezvoltat...

Ori poate e mai ușor să-l recunoști după faptul că se comportă ca un copil, captiv într-un corp de adult, imatur și obositor pentru cei din jur. Poți sesiza durerea copilului din el, deși el nu pare să vadă nici copilul rănit și nici adultul devenit și nici nu se împuternicește în fața propriilor capacități. Nu-și asumă puterea decât pentru a cere și a aștepta să fie servit. Uită de responsabilitate și creează relații apăsătoare prin așteptările sale permanente. Nu e liber și nu-i lasă nici pe alții să fie liberi. Cere atenție exagerată și are nevoie ca alții să se schimbe. În nici un caz el!

Îl recunoști? Poate să doară, mai ales dacă tu tocmai ai regăsit o parte din acest portret... Și în nici un caz nu ești tu!

Ce e în spatele acestui călău? O fi lipsa de încredere și de putere sau e strigătul disperat al unor nevoi ignorate în trecut? Poate că e mai ușor de înțeles dacă ne gândim că la timpul potrivit, când alții cresc și se dezvoltă, „călăul” a primit doar lipsuri. Ori poate nu s-a simțit iubit, apreciat și securizat atunci când era esențial în creșterea lui și tot ce a dezvoltat ulterior a devenit o strategie de supraviețuire. A învățat să stea „călare” pe cei apropiați și să abuzeze de timpul, energia și resursele lor cerând întruna atenție și servicii de parcă ar vrea să umple un gol. Un gol care îl bântuie și îl ține neliniștit, îl înrăiește și îl face să n-aibă încredere în alții pentru că n-are încredere în nimeni și nimic.

Ce poți face dacă tocmai ai descoperit că ai un asemenea călău în preajma ta?

Îți permiți să dispari?... Ok. Ori, poate, vrei să-l ajuți? Ok și asta. Dar, te rog, nu o mai face așa cum ai făcut-o până acum. Nu e cazul să rămâi la dispoziția sa, să îi încurajezi comportamentul și să renunți la propriile dorințe. E drept, vei crea un cutremur în viața lui, dacă refuzi să îl mai ajuți. Pentru că foarte probabil se va simți furios, neputincios, trădat, abandonat etc. Învață să pui limite în relația voastră, să taci atunci când vrea soluții, pune-i întrebări atunci când caută răspunsuri, confruntă-l cu propria răbdare când e frustrat ori cu propriile resurse când cere ajutor și stârnește-i pofta de cunoaștere. Și pofta de cunoaștere e față de sinele său, de rănile sale și de puterea sa. Pentru că e important să își descopere și să-și asume trecutul, durerile, neputința, pentru a învăța să devină o persoană întreagă și conștientă, acceptând că ceva nu e în regulă atâta timp cât îi afectează pe cei din jur prin comportamentul său, dar e fantastic să fie dispus să învețe să funcționeze și altfel. Altminteri, vei rămâne victima perfectă pentru el și va abuza firesc de timpul, amabilitatea, energia, resursele și puterea ta. Iar tu te trezești după fiecare întâlnire secătuit, obosit, încărcat, confuz și nu știi de ce.

În plus, sunt specialiști care vă pot ajuta. Pe el, să se înțeleagă, să se asume în lipsuri și dureri și să se împuternicească, iar pe tine, să îți înțelegi la rândul tău strategiile create prin care cauți să îți împlinești o nevoie lăsându-te la dispoziția altora, mai mereu. Și acesta poate fi începutul unei noi relații în care să vă regăsiți în respect, afirmare, demnitate și putere interioară. Succes!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fara indoiala, realitatea poate fi asa!.
    Nu am vazut, totusi, nici macar o data, sa fie prezentata si parerea/trairea "calaului", fie si ca exercitiu (de imaginatie) din partea autorului, sau chiar a "victimei". Probabil ca nici nu are importanta, acesta, calaul, fiind deja condamnat si executat.
    Mai multa orientare catre nuante si evitarea tendintelor spre schematizari, fie si la moda, nu ne-ar strica. Mai ales cand ne adresam multora si pentru a educa/ajuta.
    • Like 0
  • Am intalnit,cunoscut si trait o perioada cu asa o persoana pe care a descris-o Cristina Varo.Nu-mi e ruda dar are darul sa-i sufoce si sa-i otraveasca pe cei apropiati prin comportamentul lui cameleonic cumva.Am pus la un moment dat piciorul in prag si i-am dat eject! De atunci nu l-am mai vazut si sper sa nu-l mai vad niciodata.Daca nu stiti despre ce vorbesc,va doresc sa nu experimentati niciodata in viata voastra o astfel de situatie.Daca nu scapati la timp,ori se ajunge la crima,ori la spitalul de glumeti,ori amandoua. O asemenea persoana se abate asupra voastra ca un nor negru,ca o piaza rea, va strica tot echilibrul interior in foarte scurt timp.E ca un cosmar real.
    • Like 0
  • Sa inteleg ca toate astea s-au intamplat fara ca tu sa fi acolo. Tu nu ai nici o vina, vina este doar a lui. Nu esti in stare sa cladesti o relatie. Poti schimba partenerul, vei cara problemele cu tine, ele sunt problemele ale tale, create de tine.
    In ecuatia asta nu conteaza daca esti femeie sau barbat, constrangeri pot exista de ambele parti. Cu siguranta sunt si barbati care traiesc aceeasi drama. Problema este generata de personalitatea fiecaruia.
    • Like 0
  • check icon
    Da, foarte frumos, iată alt articol feminist, corect politic, despre femeile bune oprimate de bărbații răi...
    Doamna activistă de corectitudine politică, de ce trebuia să insinuați în articol falsa regulă că bărbații sunt călăii și femeile sunt victimele? Sper să nu vă reușească niciodată anormalitățile voastre neomarxiste în România!
    • Like 0
    • @
      GS check icon
      Poate acest articol „răscolește” ceva în tine. Poate că ar fi mai bine să te întrebi „de ce”. Iar dacă nu găsești răspuns, să întrebi și pe alții, poate găsești ajutor. Eu mă regăsesc și...„cine se-aseamănă se-adună”, chiar dacă nu „ne dăm arama pe față”. Iar dacă a fost „o glumă” comentariul tău, nu mulți se prind...or fi ceva probleme cu spiritul de glumă. Și sunt bărbat, ca să nu ai dubii.
      • Like 0
    • @ GS
      check icon
      Sau poate că trăiești și tu cu mintea otrăvită de propaganda asta abjectă de corectitudine politică, cu idei puține și fixe. Așa că poate ar fi mai bine să te întrebi tu „de ce”. Mai lăsați minoritățile astea închipuite, oprimate, pentru care cică trebuie să canalizăm energiile majorității normale!

      Așa cum există bărbați-călăi-ai-unor-femei, așa există și femei-călăi-ai-unor-bărbați, deci acest articol pleacă din start de la niște insinuări mincinoase și părtinitoare, cum că problema este întotdeuna la „EL”. Și nu, comentariul meu nu a fost deloc o glumă!
      • Like 0
    • @
      GS check icon
      Poate că trăiesc şi eu cu mintea otrăvită. La câte „otrăvuri” ni se servesc zilnic, nu m-aș mira să fiu deja putred. Cu „cine se-aseamănă se-adună” am vrut să spun că dacă EA este „agresată” de EL și totuși rămâne acolo, în relație, înseamnă că îi place și poate deveni oricând un „agresor” al lui. Și nu doar că „poate deveni”, dar posibil să fie, însă nu la vedere. Cum spunea și Gar Gaune( mai sus), nu trebuie să generalizăm. Extreme sunt în ambele părți și de ambele părți. Modul de expunere al ideilor arată limitarea celui care le expune (și când spun limitare, mă refer și la nelimitare). Gradul de acceptarea a părerii celorlați arată nivelul de înțelegere și nu de inteligență. O zi frumoasă își doresc (câteodată o zi ploioasă poate fi o zi frumoasă, mai ales zilele astea), orice ar însemna acestă urare pentru tine!
      • Like 1
    • @ GS
      check icon
      Mulțumesc, numai bine îți doresc și eu ție!
      • Like 0


Îți recomandăm

Simona Halep

„Opriți asta! E inuman!”, nu m-aș fi putut abține să strig dacă eram pe Rod Laver Arena, cu toate că vedeam mai mult decât meciul de tenis Simona Halep -Lauren Davis, vedeam unul dintre marile filme ale tuturor timpurilor.

Citește mai mult

Gabriela Firea - Carmen Dan

Noi, cei mulți și tăcuți, care am tolerat ani după ani impostura, nesimțirea, lipsa responsabilității și a integrității. „Nu putem face nimic!” - m-am uitat în ochii lui mânioși și m-a invadat o rușine teribilă pentru că generația mea nu a reușit să schimbe nimic. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Citește mai mult

Help Autism

Mărul este roșu. Jucăria este roșie. Geaca este roșie. Un copil „tipic” învață culorile spontan, aproape fără ca părintele să își dea seama când s-a petrecut acest lucru. Un copil cu autism are, de obicei, o astfel de achiziție doar după eforturi chinuitoare și după munca neobosită pe care o fac psihologii, terapeuții și părinții, nevoiți să lupte în fiecare zi pentru fiecare mic progres, pentru fiecare nouă punte legată cu lumea.

Citește mai mult