„Lucrăm cu apicultori care ne trimit mostre de polen cu ADN-ul plantelor, dar și metale grele și pesticide. Analizăm polenul în laboratoare și vindem recomandări de îmbunătățire pentru orașe și companii”. Interviu cu Loïc van Cutsem, Beeodiversity

Am citit recent un studiu absolut uimitor despre albine.

Ca și cum vremurile în care trăim nu ar fi suficient de interesante: noi teorii cuantice, A.I., reversibilitatea îmbătrânirii, legăturile dintre copaci, iar acum albinele care se pare că pot experimenta sentimente precum optimismul, frustrarea, frica. Experimentele făcute pe albine au arătat că acestea pot avea sentimente asemănătoare sindromului post traumatic, pot recunoaște fețe umane și pot procesa amintiri pe termen lung în timp ce dorm. Nu am cum să nu mă întreb la ce se gândesc albinele după ce trebăluiesc toată ziua pe vastele câmpuri, polenizând și adunând tone de pesticide și alte otrăvuri.

Situația albinelor a devenit foarte serioasă, iar schimbările climatice le afectează la fel de mult cum ne afectează și pe noi oamenii. Iar, dacă dorim să avem un viitor pe această planetă ar fi bine să începem să ne gândim la albine, la ecosistemul din care facem parte și să o lăsăm mai moale cu consumerismul.

Așa, doar ca o mică extra informație, dacă vi se pare că exagerez, albinele sunt responsabile cu o treime din toate alimentele produse la nivel global. Ce ar însemna pentru fiecare din noi asta? Încercați să vă imaginați cum v-ați simți dacă din toate alimentele pe care le consumați într-o săptămână, ați avea acces numai la un sfert din acestea. Ceva foame!...

Pe Loïc van Cutsem l-am cunoscut într-o toamnă la vizionarea unui documentar despre albine din care am înțeles, o dată în plus, că natura are un ciclu al ei și dacă întrerupem ciclurile naturale s-ar putea să producem un dezastru.

De la el am auzit prima dată de Beeodiversity, compania pe care o reprezintă și care combină viața naturală cu tehnologia într-un mod extrem de inovativ.

Mi s-a părut inițial o găselniță de marketing drăguță ideea cu numele BEE(albină)odiversity și m-am gândit că ei militează și vin cu soluții împotriva fenomenului de extincție a albinelor.

Însă partea cu adevărat interesantă pe care aveam să o aflu de la Loïc van Cutsem, international partnership director Beeodiversity, este că albinele sunt de fapt nu doar cei mai importanți membri ai echipei lor, ci ele contribuie la menținerea stării noastre de sănătate.

• Albinele sunt cei mai harnici muncitori ai Beeodiversity, ele lucrează ca drone naturale care monitorizează metalele grele, pesticidele și starea mediului înconjurător.
• Albinele lucrează pentru a se salva de la extincție, dar și pentru a salva mediul înconjurător și sănătatea umană.
• Albinele vor putea lua o mică pauză când A.I. ul va monitoriza și analiza automat polenul cu ajutorul unor camere de vederi

Beeodiversity, numele companiei dvs., vine de la bee (albină) și diversitate - o companie inovatoare care combină albinele cu tehnologia. Ne puteți spune mai multe despre companie?

Compania a fost înființată acum zece ani, noi ajutăm companiile și orașele să aibă un impact pozitiv în regenerarea biodiversității și în reducerea poluării. Metodele pe care le folosim sunt bazate pe albine, dar și pe alte tipuri de analize ale solului, tehnologii care furnizează date și recomandări personalizate pentru clienții noștri, astfel încât aceștia să-și poată îmbunătăți contribuția la biodiversitate, și reducerea poluării.

Ce rol au albinele în acest proces? Și cât de mult monitorizați și cum faceți acest lucru?

În principiu facem două lucruri. Unul este mai mult la nivel strategic, ajutăm companiile să înțeleagă ce înseamnă biodiversitatea pentru activitățile lor, care sunt riscurile, oportunitățile și definiția unei strategii în acest sens. Pe de altă parte, cea mai mare parte a activităților noastre este mai mult pe teren, proiecte de monitorizare. Metoda bazată pe albine, care este și cea cu care am început acum zece ani, constă în folosirea albinelor ca drone naturale pentru a monitoriza mediul înconjurător.

Într-un stup sunt 30.000, 40.000 până la 50.000 de albine, care vizitează miliarde de flori pentru a aduce polen și nectar la stup. Așa că lucrăm cu apicultori de peste tot din lume, care ne trimit mostre foarte mici de polen care conține ADN-ul plantelor ce au fost vizitate de albine, dar și metalele grele și pesticide. Așadar, polenul conține o mulțime de informații foarte valoroase. Analizăm polenul în laboratoarele noastre, împreună cu laboratoarele partenere interpretăm datele și vindem metrici, informații și recomandări de îmbunătățire pentru orașe și companii. În afară de asta dezvoltăm diferite platforme de inteligență artificială și tehnologie care să automatizeze acest proces și să completeze informațiile pe care le obținem prin intermediul albinelor cu alte tipuri de informații.

Am citit pe site-ul dumneavoastră că albinele însele ar putea fi soluția pentru mult discutata problemă a extincției acestora. Cum anume pot fi albinele soluția pentru propria lor problemă?

Co-fondatorul nostru, Bach Kim Nguyen, care este unul dintre cei mai importanți experți din europeni în ceea ce privește declinul albinelor era, desigur, foarte îngrijorat de declinul albinelor. Deci, proiectul a pornit de la ideea: cum putem salva albinele? Apoi, a evoluat, iar astăzi lucrăm cu albine pentru a salva albinele, dar și pentru a salva mediul înconjurător și sănătatea umană. Așadar, dacă putem lucra cu albinele pentru a rezolva problemele de biodiversitate, le ajutăm automat să își rezolve propriile probleme.

Care sunt aceste probleme?

Lipsa de hrană generată de pierderea habitatelor cauzate de dezvoltările urbane. De asemenea, pesticidele sunt o cauză majoră a pierderii biodiversității.

Schimbările climatice afectează de asemenea, biodiversitatea, inclusiv albinele. Deci, lucrând cu albinele pentru a capta aceste date, le ajutăm atât pe ele cât și umanitatea într-o oarecare măsură.

Pesticidele sunt dăunătoare pentru biodiversitate și pentru sănătatea umană. Cât de gravă este situația în Europa?

Nu toate pesticidele sunt interzise. Unele pesticide sunt mai rele decât altele. Monitorizăm o mulțime de pesticide, anul trecut 80% din probele pe care le-am analizat conțineau pesticide și o bună parte din acestea depășesc pragurile europene permise. Unele dintre ele sunt interzise, dar totuși le găsim.

Bucureștiul este un oraș foarte poluat. Așadar, dacă dorim să beneficiem de expertiza dumneavoastră, ce putem face? Cum pot beneficia primarul orașului sau lucrătorii din domeniul mediului de expertiza dumneavoastră?

Există diferite tipuri de poluanți în orașe, așa-numitele particule mici, dar nu pe acestea ne concentrăm. Acestea pot fi monitorizate cu alte tipuri de senzori standard. Așezi diferiți senzori, monitorizezi lumina și micile particule din aer, iar tu poți acționa în funcție de acestea. Completăm acest lucru cu alte tipuri de poluanți: metale grele, PAH, dioxine și altele pe care senzorii nu le monitorizează. Pesticidele și poluanții pe care îi menționăm sunt foarte nocivi pentru sănătate.

Acestea nu sunt monitorizate sau nu sunt suficient de monitorizate. Am avut un proiect de colaborare în Bruxelles. Am avut diferite companii care au avut stupi de albine pe terenurile lor. Am avut cetățeni și ONG-uri, am monitorizat diferite părți ale orașului Bruxelles și într-adevăr am găsit diferite tipuri de pesticide poluante. Dar am analizat și biodiversitatea plantelor. A fost interesant, pentru că asta a evidențiat faptul că existau poluanți despre care nimeni nu știa. De exemplu, existau planuri de dezvoltare urbană, de agricultură în anumite domenii din orașul Bruxelles. Dar s-a întâmplat ca aceste zone să fie aproape de locurile de reciclare sau la foste situri industriale unde am monitorizat poluanți destul de serioși. Astfel aceste informații au fost utile pentru a-i ajuta să conceapă aceste planuri, aceste politici și aceste programe, în consecință, să nu irosească resursele într-un mod ineficient.

Ce fel de informații furnizați clienților?

Furnizăm indicatori privind nivelul și calitatea biodiversității plantelor, dar și nivelul de pesticide sau metale grele pe care le găsim, care este concentrația lor.

Așadar, există o mulțime de date și indicatori pe care îi furnizăm la fiecare trei luni. Furnizăm rapoarte detaliate cu recomandări. Acestea pot varia de la adaptarea utilizării pesticidelor la practici mai prietenoase cu polenizatorii, de exemplu pentru a îmbunătăți într-adevăr practicile de plantare, astfel încât să aducă specii endemice, plantarea de specii care vor readuce la viață speciile endemice. Polenizatori care vor îmbunătăți sănătatea umană, în acest sens, îmbunătățirea practicilor de management a grădinilor existente, a rezervațiilor naturale sau a parcurilor.

Foarte interesant ceea ce faceți împreună cu albinele și cu tehnologia. Este uimitor modul în care le combinați pe cele două. Aș dori să vă întreb despre proiectele dumneavoastră. La ce lucrați în acest moment?

Completăm datele existente pe care le colectăm prin intermediul albinelor cu soluții tehnice mai automatizate. Pe de o parte, dezvoltăm un instrument care va permite oricui, fie că este vorba de companii sau de cetățeni, să acceseze o hartă pentru a obține informații despre riscurile potențiale ale pesticidelor sau ale metalelor grele și calitatea biodiversității pe anumite puncte specifice de pe hartă. Astfel, aceasta va fi o modalitate ușoară de a evalua riscurile la scară largă.

De exemplu, companiile se pot uita dacă au sute de situri, pot vedea foarte repede în cadrul celor 100 de situri, care sunt cele care au mai mult impact asupra biodiversității sau care prezintă cel mai mare risc pentru noi. Așa că, este util să prioritizăm acțiunile.

Dezvoltăm un alt instrument și vom vedea dacă va funcționa. Este încă la început, dar ideea este de a analiza automat polenul cu ajutorul unei camere de luat vederi și diferite sisteme de inteligență artificială, astfel încât să nu mai fim obligați să ne bazăm pe apicultori și să lucrăm în laboratoare. În plus, lucrăm și la o aplicație care va permite cetățenilor să planteze plante relevante în grădina lor și cu un aspect de gamificare.

Astfel, creați o comunitate în domeniul biodiversității și în rândul cetățenilor. Aș dori să vă pun o ultimă întrebare, aveți o mulțime de informații despre mediu. Sunteți un lucrător de mediu, chiar dacă nu sunteți activist. Sunteți optimist sau sceptic în ceea ce privește viitorul planetei noastre? Ce i-ați sfătui pe cei ce ne privesc să facă pentru a avea un impact pozitiv în viața de zi cu zi?

Cu siguranță sunt optimist pentru viitorul planetei noastre, pentru că eu cred că aceasta va supraviețui. Sunt puțin mai îngrijorat pentru viitorul civilizației noastre, mai mult decât pentru noi înșine, mai mult decât pentru planeta noastră. Cred că trebuie să fim optimiști. Trebuie să privim realitatea în față, să vedem datele și să fim conștienți de amploarea și urgența problemei, dar trebuie să rămânem optimiști pentru că putem acționa. Trebuie să o facem pentru că următoarele generații vor suporta consecințele, iar acționarea va fi și mai dificilă. Așa că, da, am tendința de a încerca să rămân optimist pentru că putem fi cu toții creatori de schimbare și putem face ceva în baza acestor acțiuni simple. Încercați să reduceți cu puțin consumul de carne. Animalele consumă multă apă, mult pământ și multă biodiversitate. O săptămână încercați să înlocuiți carnea cu alte alimente calitative, alimente fără pesticide. Aceasta este cu siguranță o acțiune care ar putea contribui și ajută cu adevărat. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp