Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Când o predai pe tabletă, matematica nu mai e Bau-Bau”. Profesorii din mediul rural care încearcă să aducă bucurie la clasă

Școala din valiză

Fotografii și video: Alexandra Pandrea

Când a început semestrul al doilea, elevii de clasa a V-a de la școala din Parpanița, județul Vaslui, și-au împresurat profesoara de română și au întrebat-o nerăbdători: „Doamna, tabletele? Când mai facem oră pe tabletă? Când ne mai dați teste?” Ana Marian i-a rugat să aibă puțintică răbdare. În al doua săptămână de școală, copiii au întâmpinat-o nerăbdători. „Doamna, ne-ați adus?” „- V-am adus”, a răspuns ea spre bucuria celor mici.

Ana Marian, este una dintre cei peste 300 de profesori implicați în proiectul „Școala din Valiză” care îi ajută pe profesori să crească eficiența predării cu ajutorul tehnologiei. Valiza care îi fascinează pe copii și animează atmosfera la clasă conține un laptop pentru profesori, 25 de tablete pentru elevi, un un sistem audio, o soluție încorporată de încărcare a echipamentelor, un router wi-fi și un modem 4G. Cu ajutorul unei platforme de e-learning, cadrele didactice își pot personaliza lecțiile în funcție de nivelul clasei, pot crea jocuri didactice, pot da teste online, dar și teme ce pot fi rezolvate de elevi de pe smartphone. Proiectul, finanțat de Fundația Vodafone România și desfășurat de Fundația World Vision România, a început în urmă cu un an și jumătate, iar acum funcționează în 10 școli din mediul rural din județele Vaslui, Ilfov, Ialomița, Cluj, Brașov și Vâlcea.

„Dacă ceva nu îmi reușea ziua, stăteam noaptea, urmăream webinarii și învățam să fac”

Când valiza a ajuns la Parpanița, Ana Marian a fost prima care a început să pregătească lecții digitale pentru elevii săi. La început, lucrurile mergeau destul de greu. „Dacă ceva nu îmi reușea ziua, stăteam noaptea, urmăream webinarii și învățam să fac”. În scurt timp, avea să predea din ce în ce mai multe ore de gramatică cu ajutorul tehnologiei. „Copiii sunt foarte concentrați la exercițiile pe tabletă, se străduiesc să termine la timp, se străduiesc să vadă ce au greșit. Cei mari de-a șaptea chiar m-au rugat să le dau teme pe platformă și le-au făcut”, povestește profesoara de română. Și alți profesori - de engleză, matematică, geografie sau fizică, au început să folosească valiza și îi cer ajutorul atunci când întâmpină vreo dificultate. Iar Ana Marian este cea care are grijă să încarce mereu tabletele și să șteargă, între ore, urmele de mânuțe de pe ecrane. 

Tot în județul Vaslui, un alt profesor, de această dată de matematică, a devenit un ambasador al valizei cu tehnologie în școala lui din Negrești. „Proiectul Școala din Valiză a ajuns la Negrești și am fost foarte încântat de idee. Și, de anul trecut, am început să vin la cursuri și să mă interesez ce presupune acest proiect și ce impact are asupra elevilor. Ajungând la concluzia că impactul este unul pozitiv, elevii sunt atrași prin această modalitate, am decis să mă implic”, spune Cătălin Daniel Cărăușu (foto). Pentru mulți dintre elevi, matematica este un motiv de stres, iar testele la această materie un motiv de îngrijorare. Spusă de un profesor de matematică, formula „scoateți o foaie de hârtie” poate să provoace adevărate spaime. Însă atunci când pedagogia se îmbină cu tehnologia, reacțiile elevilor devin cu totul altele.

„În general, matematica este percepută ca fiind o disciplină de temut, o disciplină grea, care presupune efort. Și de aceea, mereu, în procesul educativ, am încercat să o fac mai atractivă. Fie prin tehnologie, începând de la telefoanele mobile, smartphone, platforme, fie prin modul de abordare, povești... etc. Ei bine, Școala din Valiză, venind cu tablete pentru fiecare elev, venind cu o platformă unde eu îmi pot depozita resursele, a prins foarte bine și e clar că procesul educativ a crescut și în eficiență, dar și în atractivitate.

Mai ales în ciclul gimnazial, copiii când aud de smartphone, de tabletă, au un mare entuziasm. Un mare wow. Când le spun că punem matematica acolo, la început se uită: Chiar se poate? Și când văd că matematica se găsește acolo și este atractivă și putem să facem lucrurile pe care puteam să le facem în mod clasic, la tablă, pe tabletă ei deja sunt mult mai implicați și mult mai liniștiți, că matematica nu mai este un Bau-Bau”, a văzut acesta. 

Atunci când le dă diferite sarcini pe tablete, copiii devin mai concentrați și mai dispuși să rezolve cerințele formulate de profesor. Iar unii dintre ei, în special cei care se descurcau mai greu la matematică, și-au îmbunătățit notele cu un punct.

Între timp, tabletele au început să fie folosite în școală și de profesorii care predau engleza sau română, dar și de către învățători, spune el.

Workshop pentru profesori

Alături de alți 40 de profesori, Ana Maria și Cătălin Daniel Cărăușu au luat parte recent la un workshop organizat de Fundația Vodafone România, IBM, Vodafone România și Fundația World Vision, care a fost conceput nu doar pentru a-i ajuta să folosească tehnologia la clasă. Ci pentru a afla chiar de la ei de ce au nevoie pentru a folosi eficient tehnologia la clasă.

Ciprian Zamfirescu, Digital Transformation Manager la Vodafone România, s-a implicat încă de la început, ca voluntar, în programul Școala din Valiză, contribuind la stabilirea soluțiilor tehnice.

„Noi, prin Fundația Vodafone România, nu oferim un simplu curs de formare sau un mecanism tehnic, o soluție tehnică, ci empatizăm cu profesorii ca să înțelegem mai bine prin ce trec ei zi de zi, prin interacțiunea cu soluția noastră, cu valiza, cu tabletele, cu elevii, cu platforma de e-learning. Să înțelegem necesitățile, care sunt lucrurile benefice din această interacțiune. În același timp, vrem să vedem și care sunt impedimentele cu care ei se luptă în fiecare zi, în orele de la clasă, să ne îmbunătățim, să evoluăm și să scalăm acest proiect și în alte școli”, explică voluntarul.

Design Thinking, un concept care pune în centru utilizatorul

Unul dintre conceptele folosite în timpul workshop-ului a fost cel de Design Thinking, spune Mihaela Cuțui, Customer Engagement & Design Leader la IBM. „Design Thinking este o unealtă menită să schimbe un pic modul în care producem valoare. În vremurile vechi, eram obișnuiți să fie niște ingineri sau niște oameni care gândeau tehnologia sau gândeau unde vor să ajungă, iar până la momentul implementării și punerii în producție a acelui produs se observa o prea mică rată de adopție sau de dorință de a adera la acel produs. De ce? Pentru că cei care gândeau sistemele nu erau neapărat foarte conectați la ceea ce aveau nevoie utilizatorii. Ce face Design Thinking-ul este că pune în mijloc beneficiarul final. Suntem azi aici să aplicăm ceea ce în IBM facem în viața de zi cu zi, să intrăm în pielea utilizatorilor finali și să le înțelegem temerile, să le înțelegem călătoria zilnică. Să înțelegem care sunt punctele bune și care sunt oportunitățile de a schimba în și mai bine ceea ce facem, astfel încât experiența cu Școala din Valiză să fie una absolut minunată. E totul despre oameni, oameni care pentru a adopta ceva au nevoie ca experiența cu acel ceva să fie una bună”, spune Mihaela Cuțui.

„Profesorii mi se par foarte, foarte curajoși”

Împărțiți în echipe, profesorii din toată țara scriu pe foi mari, albe, povestea eforturilor pe care trebuie să le facă dascălii pentru a ajunge la elevii săi, a calităților de care au nevoie și a provocărilor comune.

„Profesorii mi se par foarte foarte curajoși. Mi-au făcut o impresie foarte, foarte bună. Se pare că au venit cu un mindset, cu un mod de a gândi modern, sunt dornici de a face lucruri, sunt dornici de a interacționa cu alți oameni. S-au integrat foarte bine în grupul pe care l-am creat. Sunt optimiști, dornici de a învăța tehnologie, de a-și forma skill-uri digitale și de a face parte alături de noi din procesul de transformare digitală”, este de părere Ciprian Zamfirescu.

Într-una dintre echipe, o găsim pe Dana Marcu, directoare la școala din Sinești, județul Ialomița. Pe foaia pe care ea și colegii săi au trecut calitățile de care are nevoie un profesor sunt menționate curajul și capacitatea de dezvoltare personală. La școala din Sinești, au învățat să folosească tabletele în procesul de predare atât profesori de gimnaziu, cât și învățători, iar copiii au fost entuziasmați de lecțiile pe tablete. „Trebuie să fim gata să evoluăm continuu”, spune directoarea născută offline, care a trebuit să își adapteze metodele de predare pentru generația nativilor digital. Într-un birou al școlii păstrează însă un calculator mare din alte vremuri, cu monitor cu tub. „Îl țin ca să le arăt copiilor de unde au plecat lucrurile”, explică ea. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt mai multe lucruri care sunt bune pentru a invata :
    1) ca profesorul sa aiba cunostiintele, sa se simta respectat si creada in importanta educatiei,
    2) ca elevii sa se simta bine (confortabil) si sa creada ca au ce invata de la adult,
    3) materiale care sa ajute cum sunt hartile la geografie.

    Tabletele ajuta la punctul 2 : ai mai mare pofta sa vezi ce iti spune o persoana tanara care a rausit in IT si care are zambetul pe buze decat un cadru didactit suplinitor. platit prost. In plus, copiii nu stiu ca de fapt matematica e peste tot, de la calculatoare pana la rachetele trimise in spatiu, ori matematica pe tablete tocmai asta face.

    La punctul 3 nu conteaza aproapa de loc, una e harta la geografie si eprubetele la chimie si alta e matematica. La google si la nasa lumea lucreaza tot cu pixul pe hartie.

    Ar mai fi si punctul 1, daca un profesor vede ca cineva investeste in scoala lui se va simti respectat.
    • Like 1
  • E mai atractivă matematica pe tablete, când între 2 exerciții elevii se pot relaxa cu filmulețe porno, și durează dublu să facă același lucru! Asta face diferența.
    Dacă vrei să faci matematică cum trebuie, tot hârtia si pixul sunt de bază. Mai ales matematica necesită concentrare
    • Like 6
    • @ Mario Popesco
      Parerist check icon
      Depinde de varsta. Matematica incepe cand un bebelus de cateva luni tranteste obiectele pe jos. Concentrarea, abstractia etc vin mai tarziu.
      • Like 1
    • @ Mario Popesco
      Roxana B check icon
      Probabil pt gimnaziu merge metoda.
      Macar pentru a atrage copiii catre mate.
      Dar ,din cite am vazut la sotul meu, matematica aplicata si in fine matematicile superioare(habar n-am ce-s alea, nu sint in domeniu) tot cu pixul pe foaie se fac. Are si el multi colegi mai tineri care nu inteleg de unde a plecat cu calculele ca sa ajunga la un anumit rezultat si i-au spus de multe ori"i can't follow" , si ceva de genul ca ei au nevoie doar sa "push the button".
      Si vorbesc de cercetare aplicata.
      Eu, da, ma multumesc cu "push the button" probabil ca din acest pct de vedere sint precum copiii astia care sint entuziasmati de tableta
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult