„Fata mea a fost victimă colaterală a bullyingului, pentru că ea nu suporta să vadă cât de răi sunt colegii. Am descoperit că în clasa întâi ea își petrecea toate pauzele la toaletă. A fost modalitatea ei de a se feri de aceste răutăți”, mărturisește Nadia Tătaru, militantă anti-bullying în școala românească. Invitată la Podcastul de fapte bune, ea vorbește și despre o altă experiență cu care s-a confruntat ca părinte: „Nu e una ușoară și comodă nici chiar atunci când mă întorc în timp”, spune Nadia Tătaru vorbind despre fiul ei, victimă a bullyingului.
„Un copil mai mare de la el din clasă, mai mare fizic, mai corpolent, mai dezvoltat pentru vârsta lui, îl poreclea pe băiatul meu, îl făcea „piticanie”, îi făcea tot felul de șicane sau pur și simplu îl imobiliza la perete și se uita urât la el , în mod repetat. Astfel încât Teodor nu mai voia să meargă la școală, somatiza foarte mult, îl durea burta, îl durea capul...Îl apuca când ajungea fix în fața școlii și realmente chiar cred că se întâmpla lucrul ăsta”.
Norocul Nadiei Tătaru a fost la acel moment școala particulară unde chiar exista un consilier școlar, iar conducerea a ascultat-o.
„Problema e că nu m-au ascultat din prima”, povestește invitata Podcastului. „Mi-au zis că mi se pare, că trebuie să crească, că lasă...A trecut o lună și ceva până când comportamentul acesta de bullying a crescut și a crescut până la un moment dat. Deși eu acasă îi dădeam sprijin copilului meu, el nu a mai suportat și l-a lovit. I-a dat un pumn în față acestui agresor. Atunci am fost chemată eu la școală, că am copil bully. Nu existau termenii ăștia pe vremea respectivă și le explicam: Înțelegeți că el s-a apărat, el nu a atacat în nicio zi. El a fost atacat zi de zi, eu am venit, mă cunoașteți, am tot reclamat...
Mă rog, am rezolvat, pentru că am fost la consilierul școlar, am băgat copilul în terapie și am făcut și noi ca părinți consiliere ca să știm cum să intervenim. Tot procesul ăsta a durat șase luni, în cazul nostru și consider că a fost un succes. Pe de o parte. Pe de altă parte, părinții agresorului nu au vrut să primească consiliere, iar acel copil – bully – s-a orientat către un alt copil din clasă și a continuat. Dacă nu a mai avut succes cu al meu, care s-a împuternicit, ca să zic așa și a găsit soluții, s-a orientat către alt copil mai slab. Asta a fost experiența mea de mamă”.
Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.
Nadia Tătaru e președinte al Asociației Părinților Isteți și nu doar co-fondator al fenomenului Itsy Bitsy. Este una dintre cele mai puternice voci anti violență fizică și verbală în școala românească. În 2017 a inițiat o strategie națională de conștientizare, prevenire și combatere a bullyingului, iar doi ani mai târziu definiția bullyingului a fost legiferată.
În 2020 au apărut normele metodologice care reglementează intervenția în cazurile de hărțuire și violență fizică și verbală în instituțiile de învățământ, dar acestea nu sunt cunoscute și aplicate de către toți actorii implicați: respectiv copii, profesori, părinți, personal nedidactic. Pentru toți aceștia, Asociația Părinților Isteți a lansat o aplicație mobilă gratuită, „Educație fără bullying”, cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România. Un instrument puternic pentru educare, informare, prevenire și ghidaj către soluții ale diverselor situații violente care vizează copiii, inclusiv bullying și cyberbullying.
„E o problemă din ce în ce mai gravă. Copiii reclamă că sunt chinuiți la școală de alți copii, cer părinților să îi protejeze, le cer învățătorilor să îi protejeze – pentru că de acolo începe treaba – și adulții aceștia importanți din viața lor le spun: Hai, măi, e o șicană, nu se întâmplă nimic.
Potrivit sondajelor, copiii, peste 70 la sută dintre ei, se plâng că adulții nu cred în bullying și nu îi iau în seamă. Pe mine m-a atins asta foarte mult”, susține Nadia Tătaru.
Invitata Podcastului vorbește despre telefoanele primite la radio de la copii care spuneau că nu mai vor să meargă la școală că îi chinuie nu știu ce colegi de-ai lor, ori că pauzele nu li se mai par amuzante. Pentru ei, pentru acești copii, dar și pentru adulții din jurul lor, este aplicația „Educație fără bullying”. Gratuită și disponibiliă pe orice telefon, indiferent de sistemul de operare, aplicația oferă acces rapid la legislația anti bullying și ajută utilizatorul să ajungă direct la instituțiile care pot oferi soluții în cazul agresiunilor.
„Cei care vor să afle litera legii, să își descarce fișe de semnalare de bullying, de identificare, pot să o facă de acolo. Există și un infografic, un material video în care explicăm cum se face intervenția într-un caz de bullying. De exemplu, s-a întâmplat ceva între copii; cum trebuie să acționeze părintele, cum trebuie să acționeze învățătorul sau o femeie de serviciu care a văzut un incident pe hol? Unde trebuie să se ducă, ce trebuie să facă și ce zice legea? Practic, am pus legea asta stufoasă într-un film cu instrucțiuni practice. Aplicația are și o zonă de prevenție, care include deja 21 de video scurte, concepute diferit pentru copii, pentru profesori și pentru părinți”, explică Nadia Tătaru. Aplicația păstrează anonimatul și dispune de un chestionar pe care îl completează utilizatorul, fie că e victimă, fie că e martor. Acesta răspunde la o suită de întrebări, de exemplu: unde s-a întâmplat: la școală, pe stradă, online, ce s-a întâmplat – și îi sunt afișate variante de răspuns prevăzute în lege.
„După completare ai un răspuns personalizat, practic este ca o cameră de gardă de la un spital de urgență. Ai intrat, ai completat, ai răspunsul: În cazul tău acesta este bullying. Ia descarcă o fișă și du-te la grupul de acțiune anti-bullying din școală sau la oricine de acolo și o depui. Ei trebuie să te ajute. Sau: Acest caz este unul foarte grav. Apelează numărul 112, pentru că este cu răni corporale. Sau: Aceasta este o șicană. Vorbește cu învățătorul tău, ori cu părinții tăi și rezolvați-vă problema pentru că acesta este un incident minor. Sunt și cazuri în care trimitem direct numărul de telefon și emailul de la DGASPC -ul din județ”.
Ce înseamnă expresia „bullyingul începe în cancelarie între profesori și se continuă la clasă ca abuz asupra copiilor”, ce știu profesorii și învățătorii români despre bullying și câți dintre ei sunt dispuși să afle, care e prima școală din București cu zero toleranță la violență, dar și cum se numesc violențele exercitate de adult asupra copilului și cum sunt ele reglementate, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.