Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Cultura de carantină” sau cum COVID-19 scoate ce e mai bun din tradițiile fiecărei țări

Foto: Guliver/ Getty Images

Vă puteți imagina Italia fără muzică, Franța fără magazinele de vinuri și brânzeturi, Belgia fără miros de cartofi pe străzi sau Olanda fără bicicliști? Nici nu există!

În multe feluri, această pandemie globală scoate la suprafață ce contează cu adevărat pentru diferite țări și spune multe despre caracterul lor. Ne uităm la filmulețe cu italieni care ies la balcoane și cantă arii cunoscute sau melodii fredonate de noi toți de-a lungul timpului. Nu fac altceva decat să ne trimită cu gandul la orașe, restaurante, paste, pizza, destinații culturale pe care le-am luat la pas în Italia si la care ne-am întoarce de mii de ori. Călătorim cu gandul de la Paris pană în sudul Franței numai cand vedem pozele din presa franceză cu patiseri care pun parcă și mai mult suflet în baghetele și cornurile pregătite pentru clienții lor. 

Andra Tutto Bene

BBC, prin corespondenții săi, a luat pulsul fiecărui oraș mare cultural din Europa. În Italia, forfota de zi cu zi de pe străzi a fost înlocuită de muzică, iar arhitectura balcoanelor, cu mesaje colorate „Totul va fi bine”. În Franța, autoritățile au inclus în cele 40 de excepții ale carantinei și menținerea măcelăriilor, a magazinelor de paine, de vin, de branză și a celor de tutun, deschise. Acum, în fiecare dimineață, de la Paris la Provence, mirosul baghetei proaspăt scoase din cuptor se simte și mai puternic pe străzile rămase goale. Sunt aproximativ 33.000 de brutării din toată Franța continentală deschise și niciuna nu rămane cu marfa pe raft. Într-un interviu acordat corespondentului BBC, Dominique Anract, președintele Confederației Naționale a Brutăriilor din Franța (CNPBF), spune că bagheta este emblematică pentru cultura franceză: „Cand esti mic, primul loc în care intri este brutăria pentru a cumpăra o baghetă. În timp ce pentru vârstnici, singurul contact uman în timpul zilei este adesea cu brutarul local. "

Capitala Germaniei, Berlinul, e faimoasă pentru viața de noapte. Decenii de-a randul cluburi precum Tresor sau Berhain au sedimentat statutul capitală mondiala a muzicii tehno. Măsurile de restricție luate de Cancelarul Merkel îi ține acasă pe berlinezi, însă nu și departe de DJ-ii lor preferați. United We Stream (UWS) este o inițiativă a unei asociații ce numără aproximativ 245 de cluburi independente care aduc muzica live în casele tinerilor prin transmisii online. Petrecerile încep de la 19:00 și țin până la miezul nopții iar spectatorii sunt încurajați să doneze pentru a ajuta la susținerea cluburilor și artiștilor afectați de pandemie.

Premierul britanic, Boris Johnson, diagnosticat cu COVID-19, declara recent că este un drept catigat prin naștere al britanicilor ”să meargă la pub”. Pandemia a pus lacătul pe carciumile din UK, însă nu și pe berile din frigider ale britanicilor sau pe dorința lor de a ciocni o halba chiar și virtual. Cu ajutorul unor aplicații precum WhatsApp, Skype, Zoom și HouseParty, s-au născut „consumul digital” și un „happy hour virtual”. Așa a apărut Jim Virtual Janny’s Virtual Pub, cu sediul în Dundee, ce are acum aproape 13.000 de clienți.

De Paști, australienii obișnuiau să meargă cu corturile în natură, să facă grătare, să se bucure de aerul curat și de atmosfera frumoasă cu familia și prietenii. Carantina îi ține în casa însă nu și departe de cort. Asociația de Camping din Australia le-a propus celor 300 de mii de membri ai săi să-și monteze corturile în curte sau în living și să se bucure de faună și floră prin intermediul transmisiilor live din Lone Pine Koala Sanctuary, de la Zoo din Melbourne sau din Parcurile de animale sălbatice din grupul CaPTA, Queensland.

Și dacă mai e loc de veșți bune, iată cateva în plus:

  • Un nou studiu asupra focarului de coronavirus din 11 țări europene constată că 59.000 de vieți au fost salvate până acum prin intervențiile guvernamentale. Cercetători de la Imperial College London au analizat impactul distanțării sociale, închiderii școlilor, opririi activității economice și interzicerea adunărilor. Au ajuns la concluzia că, pană la finalul lui martie, ar fi fost prevenite prin aceste măsuri între 21.000 și 120.000 de decese.
  • Spitalele din întreaga lume au început o cursă contracronometru pentru achiziționarea de aparate de respirație artificială extrem de necesare în această perioadă. În ajutorul lor, au sărit mai mulți constructori din industria automobilelor dispuși să își modifice producția. Tonul l-a dat Ferrari în Italia care, la jumătatea lunii martie, a început o colaborare cu Fiat Chrysler și cu Magneti Marelli, o companie de echipamente auto, ca să ajute Siare Engineering din Bologna să își mărească producția de ventilatoare de la 160 la 500 de bucăți pe lună.
  • Între timp, primul prototip de ventilator mecanic proiectat în România a trecut testul de funcționare și va fi testat de medicii de la spitalul din Timișoara. Dacă va fi omologat, una dintre companiile auto – Dacia, Renault sau Ford, care au imprimante 3D – va începe producția de ventilatoare românești.
  • Universitatea britanică Oxford a analizat viteza de reacție a guvernelor în fața COVID-19. Față de Italia, Spania sau Franța, Romania a luat măsuri drastice relativ rapid. Ungaria și Bulgaria s-au mobilizat însă mai repede ca noi, de la anularea adunărilor publice pană la închiderea granițelor.
  • O străbunică de 94 de ani, cea mai învarstă persoană din UK care a învins coronavirus!
  • Momente rare în China: în anumite regiuni, oamenii au putut ieși din case fără măști!
  • În Romania, Ministerul Agriculturii a realizat o platformă online prin care fermierii pot anunța cantitățile de legume disponibile. Măsura a fost luată pentru a facilita dialogul acestora cu marile lanțuri de retail și pentru a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.
  • O aplicație românească de închirieri de apartamente și garsoniere pune locuințele gratuit la dispoziția medicilor și personalului sanitar din spitalele bucureștene aflate în linia întâi în lupta cu COVID-19 pe perioada stării de urgență. Acestea sunt deja disponibile din 31 martie.

Mai multe pe www.auzimdebine.ro

Echipa #auzimdebine

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon