Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Cum este mai bine să am creditul la bancă, raportat la IRCC sau ROBOR?” „În ce valută este mai bine să am creditul, lei sau euro?”

Banca - ghiseu

Foto: Chih-Chung Johnny Chang / Alamy / Alamy / Profimedia

„Cum este mai bine să am creditul la bancă, raportat la IRCC sau la ROBOR?” „În ce valută este mai bine să am creditul, lei sau euro?”

Aceste întrebări le primesc zilnic. Răspund mai jos: 

1. Toate creditele mele ipotecare sunt și au fost în euro. Din două motive. EURIBOR este mult mai stabil decât ROBOR / IRCC. În 10 ani, EURIBOR a avut o variație mică, între 0,3% și -0,5%. Plus că de 6 ani EURIBOR este negativ. Asta înseamnă o dobândă mai mică, deci o rată mai mică.

Al doilea motiv este BNR-ul. Leul este o monedă stabilă față de euro, datorită BNR-ului. Și BNR va lupta să avem un leu stabil. De ce? Principalul obiectiv al BNR-ului este ca inflația să fie cât mai mică.

BNR-ul este obligat să țină cursul leului cât mai stabil față de euro, deoarece România are cel mai mare deficit comercial din UE pe moneda euro (importăm mai mult decât exportăm). Dacă BNR-ul ar lăsa leul să evolueze liber, prețurile la bunurile importate vor crește. Și vom avea o inflație mult mai mare decât acum.

De asemenea toți banii mei sunt în euro, pentru a mă proteja de o eventuală devalorizare a leului. Din punct de vedere financiar, acest procedeu se numește hedging ( a avea activele în aceeași monedă ca și creditele).

2. ROBOR sau IRCC?

Cel mai important este DAE, dobânda pe care o plătești. ROBOR și IRCC sunt doar niste indicatori statistici. Pe bancă nu o interesează cum îți dă ție creditul: în funcție de ROBOR sau de IRCC. Pe bancă o interesează ce DAE încasează de la tine. DAE reprezintă venitul băncii.

Poți să ai dobândă 4,0% ( formată din IRCC + marja), dar DAE să fie 5,5%.

3. Să trec de la ROBOR la IRCC?

Eu nu aș trece.

IRCC folosit la creditele actuale este calculat statistic pe baza dobânzilor din trimestrul al IV-lea din 2021.

Cei care au credite plătesc acum un IRCC de 1,86%, care nu are nicio legătură cu dobânzile actuale.

IRCC actual este 4% și va crește.

Deci cei care au creditele în IRCC, peste 6 luni vor plăti garantat o rată cu 20-30% mai mare decât acum.

4. Este bine să mă refinantez?

Depinde de costurile pe care le ai pentru refinanțare. S-ar putea să plătești mai mulți bani pentru refinanțare decât ce economisești prin micșorarea ratei la bancă.

Trebuie să tii cont de:

• Costurile notariale: trebuie să scoți ipoteca de la fosta bancă și să pui ipoteca la noua bancă. Costul notarial poate să fie peste 1.000 euro.

• Costul evaluării apartamentului cerute de noua bancă

• Să compari DAE de la noua bancă cu DAE de la fosta bancă

• Comision analiza dosar la noua bancă

• Dacă trebuie să plătești comision de rambursare anticipată către fosta bancă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „Leul este o monedă stabilă față de euro, datorită BNR-ului. Și BNR va lupta să avem un leu stabil. De ce? Principalul obiectiv al BNR-ului este ca inflația să fie cât mai mică.

    BNR-ul este obligat să țină cursul leului cât mai stabil față de euro, deoarece România are cel mai mare deficit comercial din UE pe moneda euro (importăm mai mult decât exportăm). Dacă BNR-ul ar lăsa leul să evolueze liber, prețurile la bunurile importate vor crește. Și vom avea o inflație mult mai mare decât acum.” Dați-mi voie să nu fiu de acord cu d.voastră! Un leu stabil în raport cu euro, ținut artificial de către BNR la un nivel scăzut încurajează importurile și implicit comerțul cu produse de import, în timp ce frânează producția și exportul de mărfuri românești.
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult