„Da’ de ce nu pun, domn’e, mâna pe carte să iasă din sărăcie?!” Despre inechitate în sistemul românesc de educație

Foto: Profimedia Images

„Da’ de ce nu pun, domn’e, mâna pe carte să iasă din sărăcie?!” Cu toții am auzit de un copil sărac lipit ajuns profesor universitar, de un campion al României venit dintr-o casă de chirpici, de un inginer care și-a petrecut primii ani din viață prin orfelinate. Sunt situații reale, în care oamenii au reușit să își depășească starea de vulnerabilitate inițială și să își atingă potențialul în ciuda tuturor piedicilor. Sunt oameni care merită pe deplin admirația noastră, iar exemplul lor îi poate însufleți pe cei aflați într-o situație similară. Ce nu avem însă voie să facem este să îi transformăm în ciomagul pe care îl ridicăm spre copiii care trăiesc în sărăcie, care nu au ce să mănânce și unde să se spele, care fac munci în gospodărie în loc să meargă la școală. Câtă vreme funcționează încă retorica „Dacă ei au putut, voi de ce nu puteți?” nu vom putea rezolva problema uriașă de capital uman pe care România o are și care se va accentua în anii ce vin. Statistica demonstrează că situațiile fericite enumerate la început tind să fie excepția și nu regula, mai ales în România.

Fundație pentru educație. Carte cu carte.

Potrivit OECD, apartenența la o categorie defavorizată din punct de vedere socio-economic este corelată cu rezultate școlare mai slabe în toată lumea, iar ceea ce diferă este proporția în care această predispoziție se materializează. În țări precum Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda Japonia, Coreea sau Norvegia, cu rezultate peste medie la testările PISA, există o legătură mai slabă între statutul socio-economic și performanțele la citire de pildă. În România, lucrurile stau exact pe dos. Datele OECD arată că, în România, diferența medie între elevii avantajați și dezavantajați în ceea ce privește capacitatea de a citi și înțelege un text este de 109 puncte, față de o medie de 89 de puncte. Totodată, în România statutul socio-economic explică 18% din variația performanței de citire, față de media OECD de 12%. Cu toate acestea, în toate țările lumii, unii elevi dezavantajați obțin performanțe ridicate, semn că, după cum spun specialiștii OECD, vulnerabilitatea nu este un destin. Doar că și la acest capitol, România stă prost - aici 9% dintre copiii dezavantajați din punct de vedere economic au fost capabili să se claseze la testarea PISA 2018 în primul sfert al clasamentului, media OECD fiind de 11%.

Din păcate, de cele mai multe ori, problema reușitei școlare este tratată într-un mod excesiv de simplist, ca o simplă chestiune care ține de voință sau de lipsa ei. În realitate însă, ca să ajungă să își formeze o competență la un moment dat, un copil trebuie să fi fost bine hrănit și îngrijit cu mult timp înainte din punct de vedere fizic, afectiv, intelectual. Așa cum nu te poți aștepta ca un atlet să performeze fără un antrenor, un preparator fizic și un regim de viață adecvat, nu te poți aștepta nici de la un elev să știe ceva, fără să fi investit mai nimic în el.

Sunt date care arată că abilitățile de citire din școala primară sunt strâns legate de câte cuvinte a auzit un copil la începutul vieții sale. Că numărul de cărți dintr-o casă își pune amprenta asupra rezultatelor școlare. Că un copil care are părinții plecați în străinătate și este lăsat în grija rudelor este dezavantajat nu doar din punct de vedere emoțional, ci și școlar. Că dincolo de efectele evidente, sărăcia scade și stima de sine și nivelul de aspirații, iar acest lucru are un impact vizibil și asupra gradului în care își poate însuși competențe noi.

Într-o societate cu o pătură dezavantajată atât de numeroasă și cu atât de multe clivaje, școala ar trebui să ofere resurse, motivație și inspirație tuturor copiilor. În realitate, nu se întâmplă niciodată așa.

Doar unul din doi elevi care au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018 a ajuns să ia Bacalaureatul anul acesta

La Evaluarea Națională din acest an, copiii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 față de cei din mediul urban. Mai exact, aproape unu din trei copii de la sate n-a reușit să ia o medie peste 5 față de unu din 10 elevi din mediul urban, arată datele oficiale, citate de World Vision. În același timp, elevii din orașe au luat de zece ori mai multe medii de 10 față de copiii de la sate. Mai mult decât atât, doar unul din doi elevi care au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018 a ajuns să ia Bacalaureatul anul acesta, potrivit datelor oficiale analizate de World Vision România. Peste 170 de mii au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018. Dintre aceștia, 84.880 au ajuns anul acesta să promoveze Bacalaureatul. Asta înseamnă că mai puțin de unul din doi adolescenți a reușit în prezent să dea examenul și să-l ia.

Mai puțini copii cu rezultate excepționale în România decât în alte țări

Pe de altă parte, auzim mereu vorbindu-se despre copii talentați, cu rezultate excepționale, pe care îi are România. Ce trebuie să știm însă este că ei sunt foarte puțini, mai puțini procentual ca în alte țări. Rezultatele la testarea PISA 2018 arată că doar 1% dintre elevii români performează la proba de citire la cele mai înalte niveluri (5 și 6), spre deosebire de media OECD de 9%. La științe procentul este același, pe când în țările OECD este de 7%, iar la matematică este de 3%, media OECD fiind de 11%.

Și nu numai că performerii de top sunt puțini în România., dar foarte mulți dintre ei pleacă din țară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp