Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos
Am fost membru delegat din partea USR într-o comisie electorală din Sectorul 3 la alegerile parlamentare din 2016. Mă săturasem să văd că suntem sfidați, să înțeleg cam ce se întâmplă și să nu fac nimic.
Mi-era clar că pentru schimbare e nevoie ca cineva să proptească un picior în pragul ușii politice.
În timpul procesului electoral am solicitat să fie respectată procedura legală de numărare a voturilor, să nu fie închisă sau mutată tableta care filmează în timpul numărătorii, să nu se facă propaganda politică în secția de vot și să nu fie semnate procesele verbale, în alb, la ora 6AM, înainte ca votul să înceapă. Nu a contat, ceilalți delegați au făcut oricum toate astea. Au semnat toți procesul verbal final în blind și au făcut presiuni ca și eu să fac la fel.
Deși toate detaliile de mai sus sunt prevederi legale, ceilalți membri ai comisiei s-au înțeles îngrijorător de ușor să nu respecte procedurile. Votul popular bate principiul de drept, nu-i așa?!
Mai mult, o doamnă m-a înjurat, domnul președinte m-a scuipat printre dinți, ceilalți (oameni care au bun-simț, dar n-au principii, din ăia echidistanți) au încercat să-mi explice că dacă 8 îți spun că ești beat, mai bine mergi acasă. O altă doamnă, mai pașnică, m-a îndemnat să renunț la obiecții, din moment ce oricum votul nostru nu contează. „Andrei, știi ce a zis Stalin despre vot?” și a continuat cu un citat greșit atribuit lui Mark Twain. Nici măcar nu glumesc.
Ar fi trebuit să-i oprească din făcut mizerii. Președintele „apolitic” al secției era în teorie un expert electoral instruit și dotat de stat să vegheze la repectarea procesului în litera legii. În fapt, omul meu arăta ca un valutist de centru, prea leneș ca să ajungă senator.
Integritatea ăluia cu „euro, lire, parfumuri, telescopice, orice vrei are fratele tău. 5,2 lei la euro e bine? Ți-am zis că te rezolv”.
Prestanța ăluia care conduce cu volan pe dreapta și claxon de autospecială.
Generozitatea ăluia care-ți face semn să treci primul prin intersecție când are el prioritate, dar te-njură dacă nu-i accepți cârdășia.
Da, la numărătoare s-a încercat fraudarea. Cum? O delegată avea o ștampilă în buzunar în momentul numărătorii, deși ele fuseseră sigilate anterior. Alta a încercat să atribuie unui partid mare niște buletine ștampilate pentru un partid mai mic. Camera care ar fi trebuit să filmeze continuu procesul a fost mutată, oprită, obturată. La un moment dat au dat-o jos de unde era pusă și au adus-o sa mă filmeze pe mine în timp ce sunam la Biroul Electoral. „Să se vadă ce face Andrei, dă telefoane!"
Pare imposibil, dar în haosul total unde fiecare delegat e intim cu grămăjoara lui de buletine de vot și toți ignoră total procedurile legale, unde președintele „apolitic” este un cocalar prost pregătit și partizan al plecatului acasă cât mai devreme cu orice mijloace, totul este posibil.
Pentru că orice încercare de dialog sfârșea in amenințări și jigniri la adresa mea și a sorosiștilor securiști, am redactat o contestație în dublu exemplar, asa cum scrie în lege. Deși era obligat, președintele secției a refuzat să o semneze. Nu mi-a rămas decât să cer suport la 112 și la Biroul Electoral de sector.
Dialogul cu echipajul de poliție a fost reprezentativ pentru guvernarea care a urmat.
- Bună seara. Am primit o sesizare. Cine-i Comșa?
- Eu sunt. Am scris o contestație, domnul președinte refuză să semneze de luare la cunoștință, deși este obligat legal. Uitați, scrie aici la articolul whatever.
- De ce nu vreți să semnați, domnu' președinte?
- Păi cum, domne, să mă autoincriminez?!
Creierul meu urla „Exact! QED!” și eram convins că se va rezolva. În momentul ăla eram convins că e clar pentru toată lumea că valutistul încalcă legea pentru că o consideră facultativă. Însă polițistul se intoarce catre mine:
- Da' chiar așa, domnu’ Comșa, să se autoincrimineze omul?
Apoi se întoarce către valutist:
- Domn' președinte, ne chemați dacă vă face probleme.
Cârdășie - connecting people!
A doua zi am aflat că același echipaj chiar i-a obligat să plece acasă pe delegații USR din alte secții. „Contează rezultatul, nu procesul”, cum mi-a zis mie valutistul. La noi, rezultatul trebuia să îndeplinească 3 condiții: fără scandal, fără surprize antiPSD și, mai ales, fără să ne lungim peste ora 1 noaptea.
În cele din urmă, la presiunea unui judecător din Biroul Electoral, valutistul mi-a semnat și ștampilat contestația în dublu exemplar, care a fost menționată și în procesul verbal final semnat de toată lumea. „Ia în p..a mea, că m-ai făcut cu capu’!”.
A doua zi, USR m-a anunțat că plângerea mea a dispărut. Și de la dosar, și din procesul verbal. Ar fi fost nevoie ca toți colegii mei delegați să se întâlnească în absența mea și să falsifice procesul verbal sau ceva. Măcar mai aveam o contestație în original și o copie dupa PV pe care le-am pus la dispoziția Biroului Electoral.
Două săptămâni mai târziu, Biroul Electoral Sector 3 s-a dizolvat fără să-mi soluționeze contestația.
Da, se fură. Agresiv, pe față. Nu-s povești.
În loc să mă deprim, am hotărât să merg să apăr ștampila de fiecare dată.
Trebuie să votăm mai mult decât pot ei să fure.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ati vazut cu ochii vostri ca se fura? Ati vazut si CUM se fura? Ati vazut ca politia si nimeni nu va ajuta? Bun!
Pasul 1: filmati totul cu camera ascunsa, mediatizati pe unde puteti si trimiteti inclusiv la UE totul, cu explicatii frumoase etc.
Pasul 2: daca aveti chef chemati statul in judecata (desi chestia asta e prea stresanta pentru multi dintre voi, sau, mai bine zis, conteaza mai mult propria piele si propriul "bine" decat a rezolva problema despre care sunteti toti atat de frustrati).
Pasul 3: nu a functionat nimic de mai sus? Stingeti focul cu foc, cum spune englezul. Nu uitati - toti au familii, afaceri, etc. Toti locuiesc undeva, toti trebuia sa iasa pe usa de la casa la un moment dat si sa intre inapoi mai tarziu. Ce va opreste sa-i bateti pana-i bagati in spital, sa le spuneti si motivul, avand grija sa nu existe martori?! A, nu puteti voi sa faceti asta? Nicio problema! Garantat exista destui care ar face-o, inclusiv fara bani.
Incetati sa va mai plangeti ca niste bocitoare peste tot fara sa luati niste masuri concrete. Datul din gura nu este o masura. Iesitul in strada nici atat din pacate (da, nu le pasa, iar in Romania nu se va strange niciodata "masa critica de oameni" pentru a intra in alerta armata sau alte "sectii speciale" pentru a preveni un razboi civil). Asa ca ce mai ramane? Cum ziceam - faceti-i sa simta durerea pe pielea lor. Educati-i cu forta. La fel au invatat si cei din vest.
Ca și tine, simt că îmi sunt atacate valorile. Ca și tine, simt nevoia să le apăr.
Spre deosebire de tine, eu nu cred că are vreo valoare dacă o fac prin violență, pentru că n-ar mai fi nimic de apărat.
Ce legitimitate avem să apărăm niște valori de la care noi înșine abdicăm?
Dacă mie nu-mi place să iau bătaie pentru ce sunt și ce cred, atunci nu pot să-i bat nici pe alții. Aplic principiul întrebării morale: cum ar arăta lumea daca toți ne-am face dreptate singuri?
Ce credibilitate avem în fața publicului neimplicat, care judecă de partea cui să fie?
Unii fură, ceilalți sunt niște brute.
(Apropo, filmarea in secția de vot e infracțiune)