Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Dacă oamenii ajung să-și risipească banii și timpul pentru distracție și apreciere, oare nu am putea folosi aceste două forțe pentru a-i determina să învețe?” Ideea unui alt tip de rețea socială

femeie la laptop.

Foto: Pongnathee Kluaythong / Alamy / Profimedia

La sugestia unui prieten am descoperit în Financial Times un articol aproape apocaliptic: „Enshittification is coming for absolutely everything”. În esență, Cory Doctorow (autorul articolului și inventatorul termenului) explică efectul inevitabil generat de rețelele sociale pentru conținutul lor, pentru utilizatori, pentru comercianți și în cele din urmă pentru ele însele. Întâi ele sunt generoase și aduc beneficii utilizatorilor, apoi ele îi abuzează pentru a le aduce beneficii comercianților, iar în ultimă fază abuzează și această categorie pentru a câștiga cât mai mult. E atât de bine argumentat articolul, cu atâtea exemple clare, încât m-a străbătut gândul că dacă l-aș fi citit in urmă cu doi ani, probabil nu am mai fi lansat SoNexy.com. Din fericire a venit și al doilea gând: fix de-asta am lansat SoNexy.com!

Motivul nr. 1: Visez la o rețea socială care să ne facă bine, nu rău

În articolul despre Enshitiffication vedem cât de rău ne pot face. Bineînțeles, te gândești, dacă ne fac rău, de ce pierd adulții atât timp pe ele (nu mai vorbim de copii și adolescenți)? Într-o notă serioasă, suntem dispuși să consumăm timp pe rețelele sociale pentru că ne oferă o soluție la două nevoi mari: distracția și aprecierea altor semeni.

Cele două nevoi sunt atât de mari, încât oamenii ajung o marfă, rețeaua ajunge o piață și circuitele financiare se amplifică în spirală. Acesta ar fi un efect grozav dacă ar conduce la o spirală a învățării, în care toți membri rețelei să evolueze, nu să se alieneze.

De la această observație a luat naștere ideea unui alt fel de rețea socială: „Dacă oamenii ajung să-și cheltuie banii și timpul pentru distracție și apreciere, oare nu am putea folosi aceste două forțe pentru a-i determina să învețe? Ar putea să învețe ce-și doresc ei înșiși, la recomandarea altor oameni la fel ca ei, iar actul de învățare să fie răsplătit cu aprecierea cunoscuților!” 

Motivul nr.2: Educația are nevoie de sprijinul unui prieten pentru a acoperi nevoia de învățare a membrilor societății 

Nevoia de învățare este deja uriașă și crește constant! Dezvoltarea tehnologică accelerată presupune un act continuu de învățare pentru cetățeanul modern. Niciun sistem de educație nu poate face față unei astfel de creșteri, deoarece învățarea dobândită prin educație este doar o submulțime a actelor de învățare prin care trece un individ modern de-a lungul unei vieți. Majoritatea actelor de învățare au loc într-o zonă tulbure, deloc structurată, dominată de experiențele personale și de experiențele celor apropiați și asemănători nouă.

Astăzi există numeroase platforme de învățare care folosesc tehnologia pentru a ușura învățarea. Toate însă se bazează pe paradigma clasică a educației: există un deținător de cunoștințe, iar cel care își dorește acces la respectivele cunoștințe trebuie să facă efort pentru a le obține. Spre deosebire de aceste platforme și de orice structură formală de educație, o rețea socială ar putea duce învățarea acolo unde oamenii deja consumă o bună parte din timpul lor: distracția și relațiile sociale.

O altă problemă clasică a oricărui sistem de educație este că nu poate în niciun fel să respecte, la un grad acceptabil de granulație, stilurile și preferințele noastre de învățare. 

În schimb, rețelele sociale pot face asta! O astfel de rețea socială ar putea prelua o mare parte din presiunea pe care societățile moderne o pun pe sistemele clasice de educație.

Motivul nr.3: Cât de cool ar fi să generăm o nouă normă socială: să ne lăudăm cu ceea ce învățăm și să fim apreciați pentru asta!

Acum 30 de ani nici măcar în mediul urban nu era o normă socială să te duci la sală. Astăzi, e mai degrabă obișnuit să ai un astfel de abonament. Societățile suportă astfel de transformări colective de obiceiuri. Credem cu tărie că obiceiul de a învăța face bine societății. Pentru a-l încuraja, ar trebui să încurajăm prin apreciere (like-uri) orice formă de laudă (post-uri) cu momentele de învățare personale (stațiile de învățare).

Am putea face asta și azi, pe Facebook sau pe LinkedIn, poate chiar pe TikTok. Însă zgomotul de fond este deja atât de mare pe rețelele consacrate, iar interesele sunt atât de diferite față de intenția de a învăța ceva nou, încât șansele de a reuși schimbarea sunt nule. Avem o șansă doar dacă ne refugiem într-o rețea socială diferită, prietenoasă, cu un „tone of voice” constructiv. Pentru asta există SoNexy!

Recunosc, mai există și un al patrulea motiv, egocentric, care nu este cel care probabil vă vine automat în minte (banii)! Mie mi-ar plăcea să scrie „Made in Romania” pe următoarea mare rețea globală de socializare! Vouă nu?

Credem că este momentul lansării unei rețele sociale care să ne facă bine, expunând o latură pe care nu suntem obișnuiți să o expunem în interacțiunile noastre sociale: CE și CUM învățăm! Va fi suficient de distractivă încât să se auto susțină? Doar viitorul ne va arăta asta. Primele reacții după lansarea pe Appstore și GooglePlay sunt entuziasmante (spre exemplu nu ne așteptam să avem peste 100 de noi subscriberi pe zi), iar atingerea pragului de 100,000 de utilizatori în țara cu cea mai mică preocupare pentru învățare va însemna foarte probabil că rețeaua socială a viitorului s-a născut în România. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avand in vedere ca autorul corupe Republica pentru a-si face reclama la propriul produs, cam cat ar dura pana sa corupa scopul declarat al propriului produs pt beneficiul sau??? (adica pana <.shittifies it>>)
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult