Foto - Inquam Photos/ Casian Mitu
O reformă adevărată a educației trebuie să includă programe serioase de pregătire a cadrelor didactice, creșterea salariilor în învățământ și creșterea prestigiului meseriei de profesori, asigurarea unui infrastructuri propice educației, dar și desenarea unui curriculum de calitate de către specialiști, crede Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB. „Este o rușine ce se întâmplă când diverși parlamentari, cu forța pe care o au, presează asupra ministerului sau când diverse asociații, prin faptul că au niște interese, au niște experiențe mai bune sau mai proaste cu școala sau cu viața, vin și spun: Domnule, trebuie și curs de educație pentru mediu ...OK, presiune.... Educație pentru sustenabilitate. Presiuni.. educație pentru colectarea deșeurilor. Presiuni... Educație pentru schimbări climatice... Și te trezești că, în loc să faci un curs, o arie care să se lege de geografie și de mediu, ai patru sau cinci cursuri. Este o bătaie de joc modul în care este apărat și modul în care este gândit curriculumul”, a spus Daniel David în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Rectorul UBB a remarcat faptul că, în România, toată lumea pretinde că se pricepe la științele educației: „Dacă te uiți în spațiul public, nu mai știi cine este elev, cine este profesor și cine este părinte. Fiecare se pricepe la științele educației”.
Mai jos, declarația pe larg:
„În sistem, anumiți profesori sunt cum sunt, ce trebuie să faci e să-i pregătești, să-i duci în cursuri de formare pentru a fi bine pregătiți și în a transfera competențe și nu doar cunoștințe de diverse tipuri. Trebuie să te asiguri că în sistem de acum încolo vor intra oameni foarte buni. Eu mereu am spus, văd că de la UBB nu intră cei mai buni absolvenți ai noștri în învățământul preuniversitar, fiindcă statutul profesorul este la pământ. De aceea UBB a susținut greva profesorilor. Trebuie început cu salarizarea. Sigur că vei da salarii mari și la unii care nu foarte buni, dar astea sunt cazuri de excepție.
Mai degrabă trebuie corectat sistemul. Statutul profesorului trebuie să fie diferit, că altfel cei mai buni absolvenți nu intră acolo. Al doilea mecanism lucrează la curriculum. Este o rușine ce se întâmplă când diverși parlamentari, cu forța pe care o au, presează asupra ministerului sau când diverse asociații, prin faptul că au niște interese, au niște experiențe mai bune sau mai proaste cu școala sau cu viața, vin și spun: Domnule, trebuie și curs de educație pentru mediu ...OK, presiune.... Educație pentru sustenabilitate. Presiuni.. educație pentru colectarea deșeurilor. Presiuni... Educație pentru schimbări climatice... Și te trezești că, în loc să faci un curs, o arie care să se lege de geografie și de mediu, ai patru sau cinci cursuri. Este o bătaie de joc modul în care este apărat și modul în care este gândit curriculumul.
Al treilea punct trebuie să fie o infrastructură bună. Asta înseamnă clase încălzite, acces la baie. Efectiv înseamnă masa aia caldă dată la timp și alte lucruri care creează această infrastructură și acest mediu care te încurajează să mergi cu plăcere la școală și să înveți. Și după aceea trebuie dat un mesaj foarte clar în care, da, educația este co-creată de profesori, de elevi și de către părinți. Dar nu toți au același rol. Părinții nu dau note și nu fac curriculum, ei pot face sugestii. În final trebuie să fie decizia specialiștilor în științele educației. Deci fiecare are un rol important. Numai că, dacă te uiți în spațiul public, îți dai seama că la un moment dat nu mai știi cine este elev, cine este profesor și cine este părinte. Fiecare se pricepe la științele educației”, a afirmat Daniel David. „Nu putem să rămânem în paradigma veche, când învățământul era centrat pe profesor și profesorul era Dumnezeu și făcea tot ce dorea, fără să explice părinților de ce, cum. Dar nici nu putem trece în cealaltă paradigmă, în care toți sunt profesor”, a subliniat el.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Se simte în discursul domnului rector declinul materiilor non-STEM și de ce educația mai are mult până să își croiască drum în inimile românilor. Pentru că TREBUIE, nu-i așa?
Însă lucrurile stau și altfel: un sistem se poate cunoaște și după roade, iar părinții intuiesc că lucrurile nu sunt chiar în regulă. Din moment ce toate lucrurile merg prost, din moment ce la stat sunt milioane de cetățeni care doar împing hârtii n-ar fi posibil ca dezastrul din educație să se datoreze unor stratageme de a menține persoane în schemă?
S-a vorbit de multe ori de acele 18 ore de catedră și ce catastrofă s-ar produce dacă ele se înjumătățesc. Așa că mai bine avem mai multe ore și copii care stau în bănci mai mult decât să avem tensiuni sociale. Plus alte posturi, pentru că educația românească e un sistem vast, un fel de uzină socialistă obeză.
Așa că lucrurile nu se vor schimba prea curând.
Dar in loc se ne facem curatenie in propria curte , aratam cu degetul la vecin...