Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Dacă te uiți în spațiul public, nu mai știi cine este elev, cine este profesor și cine este părinte. Fiecare se pricepe la științele educației”. Profesorul Daniel David, „În fața ta”

Greva profesorilor Foto - Inquam Photos/ Casian Mitu

Foto - Inquam Photos/ Casian Mitu

O reformă adevărată a educației trebuie să includă programe serioase de pregătire a cadrelor didactice, creșterea salariilor în învățământ și creșterea prestigiului meseriei de profesori, asigurarea unui infrastructuri propice educației, dar și desenarea unui curriculum de calitate de către specialiști, crede Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB. „Este o rușine ce se întâmplă când diverși parlamentari, cu forța pe care o au, presează asupra ministerului sau când diverse asociații, prin faptul că au niște interese, au niște experiențe mai bune sau mai proaste cu școala sau cu viața, vin și spun: Domnule, trebuie și curs de educație pentru mediu ...OK, presiune.... Educație pentru sustenabilitate. Presiuni.. educație pentru colectarea deșeurilor. Presiuni... Educație pentru schimbări climatice... Și te trezești că, în loc să faci un curs, o arie care să se lege de geografie și de mediu, ai patru sau cinci cursuri. Este o bătaie de joc modul în care este apărat și modul în care este gândit curriculumul”, a spus Daniel David în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Rectorul UBB a remarcat faptul că, în România, toată lumea pretinde că se pricepe la științele educației: „Dacă te uiți în spațiul public, nu mai știi cine este elev, cine este profesor și cine este părinte. Fiecare se pricepe la științele educației”.

Mai jos, declarația pe larg:

„În sistem, anumiți profesori sunt cum sunt, ce trebuie să faci e să-i pregătești, să-i duci în cursuri de formare pentru a fi bine pregătiți și  în a transfera competențe și nu doar cunoștințe de diverse tipuri. Trebuie să te asiguri că în sistem de acum încolo vor intra oameni foarte buni. Eu mereu am spus, văd că de la UBB nu intră cei mai buni absolvenți ai noștri în învățământul preuniversitar, fiindcă statutul profesorul este la pământ. De aceea UBB a susținut greva profesorilor. Trebuie început cu salarizarea. Sigur că vei da salarii mari și la unii care nu foarte buni, dar astea sunt cazuri de excepție.

Mai degrabă trebuie corectat sistemul. Statutul profesorului trebuie să fie diferit, că altfel cei mai buni absolvenți nu intră acolo. Al doilea mecanism lucrează la curriculum. Este o rușine ce se întâmplă când diverși parlamentari, cu forța pe care o au, presează asupra ministerului sau când diverse asociații, prin faptul că au niște interese, au niște experiențe mai bune sau mai proaste cu școala sau cu viața, vin și spun: Domnule, trebuie și curs de educație pentru mediu ...OK, presiune.... Educație pentru sustenabilitate. Presiuni.. educație pentru colectarea deșeurilor. Presiuni... Educație pentru schimbări climatice... Și te trezești că, în loc să faci un curs, o arie care să se lege de geografie și de mediu, ai patru sau cinci cursuri. Este o bătaie de joc modul în care este apărat și modul în care este gândit curriculumul.

Al treilea punct trebuie să fie o infrastructură bună. Asta înseamnă clase încălzite, acces la baie. Efectiv înseamnă masa aia caldă dată la timp și alte lucruri care creează această infrastructură și acest mediu care te încurajează să mergi cu plăcere la școală și să înveți. Și după aceea trebuie dat un mesaj foarte clar în care, da, educația este co-creată de profesori, de elevi și de către părinți. Dar nu toți au același rol. Părinții nu dau note și nu fac curriculum, ei pot face sugestii. În final trebuie să fie decizia specialiștilor în științele educației. Deci fiecare are un rol important. Numai că, dacă te uiți în spațiul public, îți dai seama că la un moment dat nu mai știi cine este elev, cine este profesor și cine este părinte. Fiecare se pricepe la științele educației”, a afirmat Daniel David. „Nu putem să rămânem în paradigma veche, când învățământul era centrat pe profesor și profesorul era Dumnezeu și făcea tot ce dorea, fără să explice părinților de ce, cum. Dar nici nu putem trece în cealaltă paradigmă, în care toți sunt profesor”, a subliniat el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D check icon
    Domnul David folosește cam de multe ori ‘trebuie’ și de prea puține ori ‘de ce’, după care ne spune cum nu putem rămâne în paradigma profesorului-Dumnezeu care nu explică de ce și cum. Cam ironic.

    Se simte în discursul domnului rector declinul materiilor non-STEM și de ce educația mai are mult până să își croiască drum în inimile românilor. Pentru că TREBUIE, nu-i așa?
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Ok, să clarificăm puțin: științele educație nu țin de datul în bobi sau în cafea. Educația este PE BUNE o știință. Una care se învață. Avem termeni ca: educație formală, nonformală, informală, fundamentele educației, transpoziția didactică, obiective operaționale, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, competențe transversale etc. Adică e chiar o știință și nu lăutărie, și n-aș crede că părinții dețin cunoștințe de pedagogie..

    Însă lucrurile stau și altfel: un sistem se poate cunoaște și după roade, iar părinții intuiesc că lucrurile nu sunt chiar în regulă. Din moment ce toate lucrurile merg prost, din moment ce la stat sunt milioane de cetățeni care doar împing hârtii n-ar fi posibil ca dezastrul din educație să se datoreze unor stratageme de a menține persoane în schemă?

    S-a vorbit de multe ori de acele 18 ore de catedră și ce catastrofă s-ar produce dacă ele se înjumătățesc. Așa că mai bine avem mai multe ore și copii care stau în bănci mai mult decât să avem tensiuni sociale. Plus alte posturi, pentru că educația românească e un sistem vast, un fel de uzină socialistă obeză.

    Așa că lucrurile nu se vor schimba prea curând.
    • Like 0
  • Domnul Daniel David este un fel de chior in tara orbilor. Si ca de obicei , sfatul dansului este ca reforma trebuie sa inceapa cu altii. Eu cred ca prima caramida care trebuie reformata este invatamantul universitar. Banuiesc ca nu l-a intrebat nimeni cum si-a luat Bode doctoratul sau cand o sa intre UBB in top 500 ? Cu toate mizeriile astea de doctorate plagiate, nu am auzit un singur conducator de doctorat sau membru de comisie tras la raspundere pe linie academica.
    Dar in loc se ne facem curatenie in propria curte , aratam cu degetul la vecin...
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro