Foto: Selena Costea, inspector școlar general în Galați
Învățământul românesc a pus cruce misiunii nobile de a educa societatea și încet-încet se transformă într-un laborator în care diverși indivizi își testează creativitatea sau se joacă de-a Paracelsus, iar ceea ce ating ei nu se preface în aur, ci în scrum. Școala online a fost testul de turnesol pentru conceptul de educație în România și a reușit să scoată la iveală ceea ce mai reușea cât de cât să țină sub preș, prin inspectorate și prin tot felul de scaune și fotolii comode. Cea mai recentă apariție în iconografia învățământului românesc este doamna Selena Costea, inspector școlar general în Galați care s-a remarcat printr-o circulară trimisă profesorilor, unde se promovează un curs de numerologie. Cel mai probabil profesorilor li se va citi în stele dacă este bine sau nu să se vaccineze și așteptăm cu interes următoarea propunere de perfecționare didactică și în cadrul unui curs de horoscop sau șamanism.
Într-o perioadă extrem de delicată când profesorii ar trebui să iasă public și să-și pună erudiția în slujba unui discurs științific în ceea ce privește vaccinarea, ei aleg fie să tacă, fie să dea în bobi. În schimb, cadrele didactice și-au dovedit disponibilitatea în momentul în care societatea românească și-a dat măsura analfabetismului civic, referendumul pentru familia tradițională și au transformat catedra într-o tribună de la înălțimea căreia au predicat necesitatea acelei inițiative. Oamenii care nu pot explica rațional apariția curcubeului se găsesc, acum, în imposibilitatea intelectuală de a explica și modul în care funcționează un vaccin, însă au adoptat din oficiu o poziție contrară, așa cum îi șade bine unui om care pretinde că educația este cheia către o societate dezvoltată. Inițiative bizare precum un curs de numerologie pentru profesori dau dimensiunea dezastrului școlii românești. Dacă de-a lungul timpului acest organism numit educație este injectat cu doze mici și constante de incompetență, mediocritate și pseudoștiință nu ar trebui să ne șocheze atât de tare apariții precum Alexandru Cumpănașu făcând educație în paralel pe Tik Tok.
Eterna problemă a numirii directorilor de școli pare să-și găsească soluția într-o inițiativă a ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, care propune desemnarea acestora pe baza votului profesorilor titulari din școală. Principalul neajuns al miniștrilor care s-au succedat în fruntea Ministerului Educației este acela că sunt decuplați de la realitate, că desenează scenarii care nu pot avea aplicabilitate concretă; oamenii aceștia trăiesc în planul ideilor. Concursul de titularizare, în forma actuală, nu spune mare lucru despre calitatea cadrelor didactice, ci despre anduranța unor oameni care vor stabilitate la locul de muncă, lucru de altfel dorit de oricine. Dar transferul de putere către profesorii titulari dintr-o școală pentru a-și alege directorul nu înseamnă identificarea nevoilor locale și a soluțiilor și nici descentralizarea mult dorită, ci preponderența unei camarile în cancelarie. Iar suplinitorii nu au niciun cuvânt de spus în desemnarea directorilor, pentru că nu sunt suficient de competenți să obțină, uneori cu note de 10 chiar, posturile inexistene de titulari. Atunci când ești elev ai un nod în gât când mergi să bați la ușa cancelariei, pentru că proiectezi asupra acelei camere imaginea unor profesioniști care discută idei, cărți și sunt purtătorii de cuvânt ai științei. Dar din interior e o lume la hotar cu evul mediu uneori, un timp în care ploaia, curcubeul, moartea cădeau în slujba farmazoanelor să fie explicate. Dacă nu ne preocupă practicile ancestrale, atunci îi dăm înainte cu creșterile salariale pentru profesori și ne supărăm ca văcarul pe sat că nu se poate.
Oare cât de mare să fie reculul acestei societăți dacă în 2021 apelează la numerologie ca să antreneze profesorii? Cât mai este până la următoarele planuri cadru din învățământ unde vom avea opționale de horoscop sau chiromanție? Cine a legat cununiile învățământului românesc și când se rupe vraja?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ca părinte nu mi-as trimite copilul la un curs de numerologie, dar mi-ar place sa-i povestească cineva putina istorie. Pentru ca vad multă patimă in acest subiect, E foarte simplu sa condamnam oameni pentru credințele lor,
Mă simt obligat sa fac câteva denunțuri. Personal eu sunt dintre aceia care doresc laboratoare moderne de fizică și chimie in școli ma numar printre cei care condamnă eliminarea evoluționismului din manualele școlare. Dar deși sunt un om orientat spre știința pot să ii iert pe cei pe care îi denunț mai jos(misticismul lor chiar a fost cu folos):
1. Sir Isaac Newton studia alchimia era pasionat de apocalipsa si a scris o carte oculta The Chronology of Ancient Kingdoms Amended, cartea încearcă să revizuiască cronologia antică acceptată pentru a demonstra că Solomon a fost cel mai vechi rege din lume și că Templul său a fost primul templu construit, toate celelalte temple din lume fiind copii. Rezultatele lui Newton diferă mult de datele acceptate în prezent,. Newton a încercat să identifice diferite figuri mitologice ca indivizi istorici sau biblici, cum ar fi susținerea faptului că Titan Saturn era Noe, zeul Jupiter era Sem, iar Osiris și Dionisus erau Sesostris. Lucrarea tratează figuri din mitologia greacă, cum ar fi centaurul Chiron și argonauții, ca fapte istoric.
Desi stiu ca e greu de suporta legile lui Newton sunt datorate misticismului.
Unii istorici ai științei își exprimă opinia privind influența decisivă a alchimiei, ocultismului și a hermetismului asupra teoriei forțelor și gravitației. Discutarea caracterului mistic a studiilor alchimice ale lui Newton a avut un impact semnificativ asupra înțelegerii revoluției științifice.
2.René Descartes (1596–1650) este un personaj central al filosofiei și matematicii occidentale. Cugetarea sa „Cogito, ergo sum” a marcat nașterea problemei minte-corp, în timp ce elaborarea așa-numitelor coordonate carteziene au făcut posibilă cucerirea noastră fizică și intelectuală a spațiului fizic. A facut posibil calculul vectorial. Nu am avea jocuri fara Descartes, sau nu 3D. Dar din punctul de vedere al stiintei a gresit pentru ca era numerolog :)
În 1641 Descartes a publicat Meditations on First Philosophy, in Which Is Proved the Existence of God and the Immortality of the Soul. Cartea a fost dedicata unui profesor Iezuit de la Sorbona. Mai mult Descartes avea niste notite numerologice :)
Mai tarziu Lebinitz s-a constrat cu Descartes
Dar ca sa citam opinia lui Descartes era urmatoarea:
Din punct de vedere general-filosofic, Descartes afirma un monism substantialist de tip deist. el admite o substanta suprema, Dumnezeu. Sustine ca substanta suprema este perfecta si, ca atare, exista prin sine însusi, adica îsi este propria cauza. Depinzând numai de sine, Dumnezeu poseda o libertate absoluta, fiind singura fiinta pe deplin libera. asadar, în sensul ei cel mai general, libertatea înseamna afirmarea a ceva prin sine, independent.
În configuratia ontologiei sale, Descartes trece de la monismul deist la dualism. el sustine ca Dumnezeu a creat doua substante secunde, independente una de alta: res extensa (lucrul întins) si res cogitans (lucrul cugetator).
.
După moartea lui Descartes, Gottfried Leibniz,( inventatorul mult detestatei materii numită de copii si studenți Ana și Liza și) unul dintre cei mai mari matematicieni din istorie s-a mutat la Paris în căutarea acestui caiet - și, în cele din urmă, l-a găsit în posesia lui Claude Clerselier, un prieten al lui Descartes. Leibniz a apelat la Clerselier care i-a permis să copieze doar câteva pagini - pe care, deși scrise în cod, Leibnitz le-a descifrat pe loc. Notele lui Leibniz mâzgălite în grabă sunt tot ce avem astăzi în caietul lui Descartes, care a dispărut.
3.Georg Ferdinand Ludwig Philipp Cantor a fost un mare matematician german care a creat teoria mulțimilor, teorie fundamentală a matematicii. Cantor a stabilit importanța corespondențelor unu-la-unu între membrii a două mulțimi, a definit mulțimile infinite și pe cele bine ordonate, și a demonstrat că numerele reale sunt mult mai numeroase decât numere naturale.
Si aici pentru cei cu gandirea stiintifica se produce inimaginabilul:
De fapt, metoda de demonstrație a teoremei elaborate de Cantor implică existența unui „infinit de infinituri. Opera lui Cantor este de mare interes filosofic, fapt de care el era conștient. De altfel Henri Poincaré s-a referit la ideile lui ca la „o gravă boală” care infecta disciplina matematicii. Iar atacurile personale ale lui Leopold Kronecker făceau parte afirmații cum că Cantor ar fi un „șarlatan științific”, un „renegat” și un „corupător al tineretului”. Personalitate bipolara pasionat de teoria conspirației Cantor se străduia sa demonstreze că Francis Bacon a fost autorul pieselor de teatru ale lui Shakespeare - o sarcină dificilă îngreunată de faptul că Cantor nu vorbea o engleza deosebit de bună.
Viața lui Cantor prezintă o combinație a unui geniu matematic cu o puternică fantezie religioasă și torturat de chinuri psihice. Povestea lui Cantor este genul de poveste care pare să pună sub semnul întrebării distincția dintre geniu și nebunie, matematică și misticism, cunoaștere și credință.
4. Sunt multe povesti de spus . Dar sincer văzând numele de mai sus, nu i-as condamna pe toți misticii, unii au si ei micile lor erezii.
5. Daca ați citit pana aici va fac cadou un link către o carte care poate va va face mai puțin aspria cu numerologii mistici care si-au adus aportul către avansul științific si tehnologic:
https://content.cosmos.art/media/pages/library/naming-infinity-a-true-story-of-religious-mysticism-and-mathematical-creativity/2308101521-1601363857/loren-graham-naming-infinity-a-true-story-of-religious-mysticism-and-mathematical-creativity.pdf
Intreb si eu, la randul meu:
Opinia publica s-ar lasa pe mana unor jurnalisti complet subiectivi, care dau dovada de lipsa de etica profesionala cand prezinta lucrurile intr-un mod subiectiv si tendentios?
De cand si pana cand e treaba profesorilor "să iasă public și să-și pună erudiția în slujba unui discurs științific în ceea ce privește vaccinarea"? Sunt ei specialisti in asa ceva? Ne bagam acum si peste medici, ca si cum ne-am pricepe la tot si la toate?